Preocupați de viitor, tinerii din Franța luptă împotriva reformei pensiilor (reportaj France 24)

Unul dintre cele mai controversate elemente ale reformei pensiilor propuse de Guvernul francez este creșterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani, lucru care, în mod normal, ar părea să nu graviteze în sfera de interese a tinerilor. Joi, studenții au blocat accesul la unele universități și licee, iar protestele conduse de tineri au avut loc la Paris și Lyon, ca parte a grevelor și demonstrațiilor la nivel național împotriva proiectului de lege a pensiilor aflat în dezbatere în parlament.

Pentru o generație căreia deja i-au fost puse în cârcă inflația, perspective incerte de angajare și schimbări climatice, proiectul de lege a pensionării stârnește întrebări mai ample despre valoarea muncii. France 24 a discutat cu Marc Loriol, sociolog și cercetător la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS) și autor al cărții Les vies prolongées des usines Japy („Lungile vieți ale fabricilor Japy”) care studiază relația dintre francezi și locul de muncă .

France 24: Ce este atât de special la relația dintre francezi și locul lor de muncă? Ce-i motivează pe oamenii de aici să lupte pentru drepturile lor?

Marc Loriol: Francezii sunt mult mai atașați de locul lor de muncă, în comparație cu omologii lor din alte țări europene și nord-americane, datorită moștenirii noastre sociale și culturale. Un studiu realizat de filosoafa Dominique Méda a arătat că muncitorii francezi sunt, ca urmare a moștenirii culturale, mult mai critici cu privire la schimbările ce privesc locul de muncă. Francezii așteaptă multe de la locul lor de muncă; munca nu este doar despre bani, ci despre împlinirea personală, le oferă un scop... Așa că oamenii de aici suferă profund atunci când nu primesc recunoașterea și compensația de la locul lor de muncă corespunzătoare.

Chiar dacă reforma pensiilor propusă nu îi afectează direct pe tineri în viitorul apropiat, aceștia își fac auzită vocea la protestele din toată țara din ultimele săptămâni. Cine sunt ei și de ce?

Marc Loriol: În primul rând, aș dori să subliniez marile diferențe dintre diversele grupuri de tineri din Franța. Există absolvenți de facultate, care au început la primele locuri de muncă mai târziu în viață, și există tineri care muncesc în fabrici, care au început mult mai devreme.

Și, bineînțeles, asta înseamnă că aceștia vor fi afectați diferit de reforma pensiilor propusă de guvern. Cei care intră pe piața muncii mai târziu în viață vor fi relativ neafectați de creșterea vârstei legale de pensionare, deoarece e deja nevoie ca ei să muncească mai mult (pentru a acumula cele 172 de trimestre, sau 43 de ani, pentru schema de pensie completă). Dar tinerii muncitori din fabrici, care se află deja în situații precare, vor fi, fără îndoială, afectați.

Pe de-o parte, tinerii muncitori din fabrici, în ciuda faptului că sunt una dintre cele mai mari victime ale reformei, aparțin, din păcate, unei clase de muncitori care nu își permit să intre în grevă. Majoritatea au contracte pe durată determinată, sau chiar temporare. Intrarea în grevă sau chiar aderarea la sindicate reprezintă un risc prea mare pentru ei. Le este teamă să nu le fie pusă în pericol cariera și așa aflată într-o situație fragilă.

De cealaltă parte, este mult mai probabil ca studenții să participe la demonstrații. De obicei, au un capital cultural și financiar care le permite această libertate. Chiar și cei cu mijloace financiare mai reduse pot participa. Adesea proveniți din clasa de mijloc, cu părinți care lucrează la birou și aduc în casă un salariu mediu, acești studenți sunt principalii martori ai deteriorării condițiilor de muncă și a stagnării salariilor. Prin urmare, sunt îngroziți de viitor, neștiind dacă studiile lor le vor aduce sau nu locuri de muncă bune, dacă vor reuși sau nu în viață... Propunerea Guvernului de reformă a pensiilor exacerbează și mai mult acea teamă de a fi nevoiți să lucreze și mai mulți ani în condiții din ce în ce mai rele.

Apoi, trebuie discutat despre studenții de la universitățile de elită (grandes écoles) care au în spate părinți bogați, care, în general, au profesii prestigioase. Aspirând să calce pe urmele părinților în căutarea unor locuri de muncă bine plătite în domenii precum drept, finanțe, inginerie etc., acești studenți pot rămâne indiferenți față de propunerea de reformă a Guvernului și, prin urmare, există șanse mai mari ca aceștia să se abțină de la proteste.

Mai mult decât atât, trebuie să se țină seama și de faptul că majoritatea tinerilor își imită părinții în ceea ce privește apartenența politică. Studiile au arătat că tinerii cu părinți înclinați spre politica de dreapta, tind să fie ei înșiși înclinați spre dreapta; același lucru este valabil și pentru stânga.

Din cauza inegalității, a războiului și a problemelor legate de drepturile omului, protestele tinerilor au cuprins emisfera vestică în anii 1960-1970 și au schimbat puternic peisajul nostru cultural. Un context similar pare să se dezvolte în prezent, cu un război în plină acțiune în Europa, o rată ridicată a inflației, schimbări climatice și o potențială reformă a pensiilor. Credeți că există posibilitatea ca protestele tinerilor să atingă nivelul ca al celor văzute de Franța în mai '68?

Marc Loriol: Este foarte greu de prezis viitorul, desigur. De exemplu, am crezut că protestele „vestelor galbene” din 2018 au semnalat sfârșitul sindicatelor, dar uitați-vă la ele acum. Uitați-vă la protestele de marți... Sunt din nou în picioare.

Un lucru pe care îl pot spune cu siguranță este că nemulțumirea crește printre generațiile tinere, în special în rândul clasei muncitoare. Asta e evident. Copiii muncitorilor cresc și își dau seama că abia depășesc condiția părinților, în ceea ce privește perspectivele de angajare și salariu, în ciuda faptului că sunt educați.

În ciuda diplomelor lor, ei nu realizează mai multe și asta se traduce printr-un sentiment profund de frustrare și furie.

Dacă acest lucru va duce sau nu la proteste precum cele din mai '68, nu putem ști, dar guvernul face un pariu periculos, în speranța că toate acestea se vor termina în curând.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.