O formă indirectă de trafic de influenţă şi corupţia în jurnalism

Cunoscuta moderatoare a postului privat de televiziune, ProSieben, Linda Zervakis, a primit în iunie 2022 bani din partea cancelariatului federal pentru un interviu cu şeful guvernului, Olaf Scholz. Potrivit unor dezvăluiri, publicate în ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz), Zervakis nu a realizat interviul în calitate de jurnalistă independentă, ci a fost „angajată” de cancelariat, ascunzîndu-se acest aspect. Interviul a stîrnit un ecou negativ, mai ales pentru faptul că Scholz fusese protejat de întrebări incomode, precum nota Reţeau Redacţională Germania (RND).

Zervakis a încasat pentru interviu un onorariu de 1.130,50 de Euro. Suma a fost confirmată de un purtător de cuvînt al guvernului, abia după ce ziarul „die tageszeitung” a încercat să afle detalii despre acest „transfer”, anunţînd că se va adresa justiţiei. Iniţial, cancelariatul a refuzat să ofere informaţii legate de cazul Zervakis, invocînd respectarea secretului de afaceri („Geschäftsgeheimnis“). Un manager al moderatoarei a spus că Zervakis nu a primit nici un onorariu, ci doar o diurnă care acoperă costurile unor cheltuieli personale. Ziarul s-a întrebat retoric dacă nu cumva este totuşi vorba despre un onorariu, mascat sub forma unei sume pauşale, plătită pentru anumite cheltuieli. Linda Zervakis a refuzat să răspundă ziarului care a dorit să elucideze chestiunea.

Cazul Zervakis a repus pe tapet o problemă mai veche. Şi anume în ce măsură este afectată activitatea jurnalistică de o apropiere prea mare de persoane publice. În acest context este vorba şi de prietenii între jurnalişti şi politicieni, de influenţarea directă sau indirectă a unor ziarişti, de trafic de influenţă, de publicarea unor materiale de presă, destinate răspîndirii unor imagini false sau de ştiri triunchiate.

Bani pentru jurnalişti din partea unor ministere şi autorităţi federale

197 de jurnalişti au primit, între anii 2018 şi 2023, din partea unor ministere şi autorităţi federale suma de 1,47 de millioane de Euro. Unii dintre aceşti jurnalişti s-au aflat de mai multe ori pe lista celor retribuiţi pentru materiale pe placul autorităţilor. Grav este faptul că 875.232 de Euro au încasat jurnalişti care lucrează în cadrul radio-televiziunii publice. 596.597 de Euro au primit colaboratorii unor posturi private de televiziune, angajaţii unor ziare tipărite şi digitale, cît şi colaboratori liberi profesionişti.

Toate aceste date provin din răspunsul guvernului german în urma unei interpelări parlamentare, publicată în urmă cu trei săptămîni. (Răspunsul guvernului - integral aici.)

Răspunsul a fost ignorat de opinia publică liberală, fiindcă interpelarea aparţine partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).

Partidul acesta e cunoscut pentru propaganda sa întreptată contra mass-mediei, denigrată drept mincinoasă şi vîndută guvernelor pro-globaliste. Politicieni din AfD s-au şi grăbit să instrumentalizeze răspunsul guvernului, folosindu-l pentru propaganda lor populistă şi anti-sistem.

Acest fapt însă nu poate fi un motiv ca răspunsul să fie ignorat de către opinia publică democrată şi de presă, în general.

Comentatorii germani au subliniat necesitatea de a discuta cu toată seriozitatea răspunsul care, practic, atrage atenţia asupra unui fenomen răspîndit nu numai în Germania.

„Problemă sistemică” a jurnalismului

Profesorul Volker Lilienthal a analizat într-un amplu material răspunsul guvernului, ajungînd la concluzia că există o „problemă sistemică fundamentală” atunci cînd structuri guvernamentale finanţează jurnalişti cu scopul ca aceştia să realizeze materiale de presă: fac interviuri, scriu articole, moderează dezbateri, produc înregistrări video pentru televiziuni sau platforme digitale ş.a.m.d. Toate aceste materiale retribuite din surse care aparţin structurilor guvernamentale sau parlamentare, apropiate partidelor politice şi altor organisme ale puterii, poartă amprenta subiectivităţii autorilor cumpăraţi, influenţaţi şi certaţi cu etica deontologiei profesionale care presupune echidistanţă şi obiectivitate jurnalistică. (Volker Lilienthal este profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii din Hamburg. Înainte de a fi profesor universitar, Lilienthal a lucrat timp de 20 de ani pentru Agenţia Evanghelică de Presă (epd). Totodată, este şi membru în consiliul de administraţie al postului naţional de radio din Germania - Deutschlandradio – Deutschlandfunk – Deutschlandradio Kultur).