Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Studiu: Violența în școli, în creștere în România. Violența fizică, comportamentul sexual dăunător și bullying-ul sunt în topul listei (VIDEO)

Circa 200 de elevi români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, cu o proporție egală de gen, din 15 școli din orașe și comune defavorizate din județele Olt, Dolj, Gorj, Bacău și Municipiul București au participat la proiectul ACTIV: „ACTionează Împotriv

Circa 200 de elevi români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, cu o proporție egală de gen, din 15 școli din orașe și comune defavorizate din județele Olt, Dolj, Gorj, Bacău și Municipiul București au participat la proiectul ACTIV: „ACTionează Împotriv
Circa 200 de elevi români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, cu o proporție egală de gen, din 15 școli din orașe și comune defavorizate din județele Olt, Dolj, Gorj, Bacău și Municipiul București au participat la proiectul ACTIV: „ACTionează Împotriva Violenței!”, derulat de Fundația Terre des Hommes.
Sursa imaginii: 
Fundația Terre des Hommes

Violența în școli este în creștere, arată rezultatele unei cercetări realizate de Fundația Terre des Hommes la finalul lui 2021 în mai multe școli din România, Republica Moldova și Ucraina. 

În România, violența fizică, comportamentul sexual dăunător și bullying-ul de nivel mediu sunt tipurile de violență cel mai des întâlnite în rândul școlilor incluse în studiu, potrivit elevilor consultați.

Potrivit studiului, elevele din România sunt cel mai adesea victime ale unui comportament sexual dăunător, atât de o gravitate scăzută cât și medie. Comparativ cu băieții, ele sunt aproape exclusiv ținte ale comentariilor cu tentă sexuală (mai ales cele legate de înfățișare), ale adresărilor vulgare și ale atingerilor nepotrivite.

„Ce am văzut noi în studiul este că, din nefericire, violența în școală și violența pe bază de gen în școală este destul de în floare. Comportamentele violente tipice, spre exemplu, pentru fete și băieți, ne-am uitat la această dimensiune, bullying-ul axat pe aspectul fizic, bullying-ul axat pe clasa socială și, în special, jignirile și violența verbală sunt foarte, foarte răspândite. Însă, în același timp am văzut și diferențe specifice pe gen. Împotriva fetelor, cel mai problematic, din punctul nostru de vedere, este comportamentul sexual dăunător. Asta înseamnă să fii atinsă când nu vrei să fii atinsă, lovită fizic, când nu vrei să fii lovită, să primești comentarii în legătură cu corpul tău, când nu vrei să le primești, în special dacă au caracter obscen sau ludic sau problematic. În studiul nostru ne-am uitat la copiii de 11-15 ani, deci vă dați seama dacă sunt deja evidente la 11, doisprezece, 13 ani, că mai târziu nu poate să devină decât mai rău dacă continuă”, a precizat pentru RFI Ana Vlădescu, managerul proiectului ACTIV: „ACTionează Împotriva Violenței!”, derulat de Fundația Terre des Hommes.

Proiectul a vizat 200 de elevi români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, cu o proporție egală de gen, din 15 școli din orașe și comune defavorizate din județele Olt, Dolj, Gorj, Bacău și Municipiul București. În cadrul proiectului, elevii au colaborat cu profesorii pentru a combate violența de gen în mediul școlar și au fost încurajați să devină agenți ai schimbării: profesorii să promoveze respectul, non-discriminarea, egalitatea de șanse și tratament, iar elevii să înțeleagă mai bine cauzele și modalitățile de prevenție a violenței de gen în școli.

„La băieți, cea mai problematică chestie este, din punctul nostru de vedere, normalizarea totală a violenței fizice între băieți, pentru că este văzută ca fiind o etapă tipică și normală a creșterii de la băiat la bărbat. Am avut testimoniale de la copii în studiu care zic că trebuie să te știe alții de frică, că dacă nu ești puternic, o să fii dat la o parte, că dacă nu poți să te impui, nu ai nicio valoare și așa mai departe. Genul ăsta de atitudine duce ca mai târziu în viață să folosești agresivitatea fizică și verbală ca mod în care tu poți să îți demonstrezi puterea”, spune la rândul ei Ana Vlădescu.

Gina Negulescu, una dintre profesoarele participante la proiect, a mărturisit, la rândul ei, că unul dintre momentele care au impresionat-o a fost acela când copiii, printr-un joc de rol, au realizat că acțiunile lor însemnau, de fapt, violență.

„Participarea în proiect a avut un impact foarte mare asupra elevilor. Ei au fost implicați, au participat la activități și au studiat foarte mult tot ceea ce înseamnă violență, toate formele de violență pe care unii nu credeau că le fac și și-au dat seama că unele dintre ele sunt reale la noi în școală: violența aceasta emoțională, faptul că dădeau mesaje, abuzau de unele lucruri pe care ei le considerau doar distractive și de fapt reprezentau o formă de bullying”, a precizat cadrul didactic.

Pe de altă parte, Ana Vlădescu mai subliniază că responsabilitatea rezolvării problemelor legate de violență este împărțită între părinți, copii și profesori, nefiind specifică unui singur grup de oameni. Iar în opinia ei, prevenția este soluția care poate reduce violența în școli.  

„În România, când vine vorba de violența școlară, funcționăm foarte mult ex post facto. Se întâmplă ceva, un caz violent de orice grad, încercăm să rezolvăm chestia aia, dar întotdeauna se întâmplă după. Scopul fiind să rezolvi cât mai repede cu cât mai puține persoane implicate și să treci cât mai repede peste”, spune ea.

Pe de altă parte, prin astfel de programe care implică muncă alături de tineri, părinți, profesori și managementul școlii, Fundația Terre des Hommes încearcă să le dea fiecăuia instrumentele necesare pentru a depista și combate cazurile de violență în școală.

 

 

 

 

Materialul video a fost realizat de Tudor Pană.