Flashmob în fața Ambasadei Rusiei, la Chișinău:”Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”

Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, spune că împreună cu colegii a venit în fața Ambasadei Federației Ruse pentru a reitera mesajul ”NU războiului!” și pentru a se solidariza cu colegii jurnaliști care reflectă profesionist războiul din Ucraina. 

”La un an de la declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina, constatăm cu regret că numărul jurnaliștilor care și-au pierdut viață, făcându-și meseria, este în creștere, în unele cazuri putem vorbi despre execuții sau crime de război. În același timp, remarcăm că în Rusia crește numărul jurnaliștilor care sunt privați de libertate pentru că încearcă să spună lucrurilor pe nume și asta pe fundalul unui val masiv de propagandă și dezinformare care vine din Federația Rusă”, afirmă Nadine Gogu. 

Organizatorii evenimentului susțin că sloganul ”Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!” a accentuat cât este de important ca jurnaliștii să-și desfășoare activitatea într-un mediu sigur, fără a fi persecutați.

Participanții la flashmob au ținut în mâini pancarte cu îndemnul #OprițiRăzboiul!, precum și caricaturi care ilustrează probleme precum uciderea jurnaliștilor care reflectă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, oprimarea presei în Rusia, dar și amplificarea propagandei în întreaga lume.

Între timp, a fost lansat Memoriul privind libertatea presei în Moldova, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de alte opt organizații neguvernamentale de media de la Chișinău. Cercetarea punctează îmbunătățiri minore pe câteva segmente ce influențează exercitarea misiunii sociale a mass-mediei din R.Moldova. Totuși, progresul înregistrat nu poate fi calificat drept tendință stabilă. Semnatarii documentului remarcă efectele nefaste ale contextului politic, social și economic, tensionat pe parcursul perioadei 3 mai 2022 – 3 mai 2023, asupra activității presei libere și independente.

Potrivit autorilor memoriului, la cei 30 de ani de la declararea Zilei Mondiale a Libertății Presei, în pofida ratificării unor tratate internaționale și semnalării constante a problemei accesului obstrucționat al presei la informații de interes public, jurnaliștii continuă să se confrunte cu practici abuzive din partea autorităților. Memoriul mai relevă și derapajele condamnabile venite din partea actorilor politici rău intenționați împotriva presei, mai ales la nivel regional și local. În afară de provocările la adresa securității presei, preexistente până la declanșarea războiului din Ucraina, agresiunea militară a generat noi factori de risc pentru mass-media, cum ar fi obstrucționarea securității cibernetice a mai multor instituții de presă și pericolul la care se expun corespondenții de război. 

ONG-urile semnatare au mai remarcat că agresiunea militară amplă a Federației Ruse împotriva Ucrainei a developat și vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride, menționând că autoritățile trebuie să-și eficientizeze politicile și mecanismele de intervenție pentru redresarea situației. 

Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la încurajarea și protejarea presei libere. Printre altele, se recomandă îmbunătățirea procesului decizional al Consiliului Audiovizualului, pentru a proteja publicul de propaganda de război, fără a afecta libertatea presei, realizarea unor mecanisme eficiente de asigurare a transparenței proprietății în mass-media, prevenirea și curmarea actelor de amenințare și/sau agresiune împotriva mass-mediei, îmbunătățirea legislației privind accesul la informație, asigurând aplicarea corectă și uniformă a legii.