Studenți străini atrași în universitățile din Ciprul de Nord cu promisiuni false. O adevărată industrie... (reportaj France24)

Din Nicosia până în Famagusta, este imposibil să nu observi că sunt universități peste tot. În contrast cu dimensiunea și întinderea campusurilor, clădirile universităților sunt mici: Cyprus International University, European Leadership University, Final International University. Principiul este întotdeauna același: denumirea în limba engleză (limba în care se predau cursurile) și dacă se poate, multă publicitate, pentru a atrage studenții din Lagos, Kinshasa sau Islamabad, care sunt în căutarea unor programe de licență sau de master.

Cu aproape 50.000 de studenți străini, în principal din Africa, Orientul Mijlociu sau subcontinentul indian, sistemul de educație din Ciprul de Nord a devenit o afacere care generează o treime din PIB, potrivit autorităților. Este mai important chiar și decât turismul. Pentru recrutare, universitățile au o tehnică foarte directă. Acestea angajează agenți, deseori foști studenți - plătiți cu până la 800 de dolari per student – ​​pentru a atrage candidații. Un sistem care produce dezechilibre, în special din partea agenților africani.

Pe rețelele de socializare, acești agenți ajung să promită marea cu sarea. Majoritatea studenților au parte de același discurs din partea agenților: „Vei găsi un loc de muncă, este ușor să găsești cazare, nu este scump, există posibilitatea de a obține o bursă”. Când, de fapt, toate aceste oportunități sunt extrem de limitate. Toti cei care vin aici sunt șocați de realitatea pe care o descoperă.

”Am prieteni care credeau că, dacă studiază aici, își vor mări șansele de a ajunge în alte țări europene”, afirmă Magazi Ahmed, studentă sudaneză si membră a Voice of International Students (VOIS), o asociație care pune presiune asupra universităților și autorităților pentru a pune capăt acestui mod de recrutare.

Alții nici nu au posibilitatea de a intra în țară. La fel ca cei doi observatori ai noștri care ne-au adus la cunoștință situația, unii sunt expulzați de la vama din Ciprul de Nord. „Uneori, pentru a fi expluzat, este suficient doar să vadă că ai un număr de telefon care aparține părții de sud a insulei”, explică Emmanuel Achiri, cofondatorul VOIS.

Lăsați fără bani, expulzați, închiși

Consecințele promisiunilor false ale agenților pot fi foarte grave. Mii de studenți se trezesc fără bani. Mulți dintre ei ajung să-și abandoneze studiile. Dacă taxele de studiu, care sunt cuprinse între 3.000 și 5.000 de euro, sunt relativ accesibile în comparație cu universitățile private europene sau americane, studenții achită, de regulă, doar primul semestru, convinși că își vor găsi un loc de muncă pentru a plăti și restul.

Din păcate, locurile de muncă sunt puține. Iar dacă obligația de a plăti taxele de școlarizare pare că ține uneori loc de viză, renunțarea la studii echivalează cu a te afla într-o situație ilegală. Elevii se trezesc în închisoare, înainte de a fi expulzați în țara de origine.

Unii preferă să se întoarcă acasă, uneori după doar câteva luni. Alții decid să plece în sudul Ciprului.

De aproape o jumătate de secol, insula este împărțită între partea de nord, invadată în 1974 de Turcia, și partea de sud, Republica Cipru, membră a Uniunii Europene. Linia verde care desparte cele două entități nu este monitorizată cu atenție, așa că aceasta este traversată frecvent. Potrivit autorităților cipriote, puțin peste 19.000 de persoane au venit în partea de sud în 2022, dintre care majoritatea aveau vize de studenți pentru nord. Ei speră să obțină azil sau își încearcă norocul în Europa.

La sosire, ei sunt direcționați către tabăra din Pournara, unde condițiile de viață sunt foarte grele, după cum arată sursele furnizate de unul dintre observatorii noștri.

Odată ajunși în partea europeană a Ciprului, speranța se transformă în deziluzie. Mulți nu știu că doar o mică parte din cererile de azil sunt acceptate: doar 331 de persoane au obținut statutul de refugiat în 2022 din 21.565 de cereri. La care se adaugă mii de cereri în curs de analizare, datând din anii precedenți. Aproximativ 70% dintre migranții care au sosit în 2022 au fost deportați în acel an, relatează InfoMigrants.

Timpul de procesare este foarte lung, ajungând până la cinci ani în unele cazuri. Timp în care mulți trăiesc în mizerie. Fără niciun fel de resurse și fără statut legal, este foarte greu să găsești cazare. "Pentru a avea un loc de muncă legal, trebuie să poți face dovada unei adrese. Fără adresă nu poți fi înregistrat de autorități", afirmă furios Doros Polykarpou, de la asociația pentru protecția migranților Kisa.

„Turcia îi împinge pe migranți” să treacă granița

Numărul solicitanților de azil veniți din partea de nord este în continuă creștere. Acest lucru alimentează și mai mult tensiunile deja existente dintre cele două părți ale insulei. Într-un interviu acordat pentru France 24, ministrul cipriot de Interne, Konstantinos Ioannou, afirmă că Turcia este direct responsabilă pentru situație. El amintește că, pentru autoritățile cipriote, Ciprul de Nord este „un stat marionetă, care depinde de Turcia”. Potrivit acestuia, prin acordarea de vize de studii pentru simpla plată a taxelor de școlarizare, „Turcia îi împinge pe migranți către partea de sud a Ciprului”.

"Fluxurile de migranți pe care le cunoaștem sunt compuse de oameni din Africa subsahariană sau din unele părți ale Asiei, care dețin așa-zisele vize. Prima dată merg în partea de nord, apoi traversează", mai spune Konstantinos Ioannou. Ministrul este intrigat mai ales de cei care solicită vize de student doar pentru a ajunge în Ciprul de Nord, de unde le este mai ușor să meargă către sud. Analiştii confirmă existenţa acestui fenomen, care este greu de cuantificat.

Potrivit datelor cunoscute până în prezent, situația nu pare să evolueze. Cipru a anunțat recent că va desemna 255 de ofițeri de poliție special pentru a patrula de-a lungul celor 180 de km ai liniei verzi. Linie care „nu reprezintă o graniță”, amintește ministrul de Interne, pentru că a o considera ca atare ar însemna ca Ciprul să recunoască faptul că statul este divizat.

În declarația pe care ne-a dat-o, ministrul Educației și-a reînnoit promisiunea de a înființa în Ciprul de Nord un sistem de acreditare a agenților controlați de autorități și a anunțat crearea unei vize electronice menite să pună capăt abuzului. Aceste măsuri nu îl mulțumesc pe Emmanuel Achiri, cofondatorul VOIS, care consideră că adevărata problemă este modul în care Ciprul de Nord gestionează situația universităților, care reprezintă un mediu propice exploatării.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24.