
Social
Cine dă viață uriașului Minotaur de la Toulouse?
minotaur.png

O întreagă echipă de mașiniști îi dă viață: acționând o mulțime de cabluri și manete, aceștia îi conferă chiar și... grimase, care exprimă emoții.
"Este Toto al nostru", îl prezintă cu tandrețe Jo Smith în timp ce coboară din nacela prinsă la baza trunchiului său mare, plin de cicatrici și tatuaje. Ca o dansatoare, ea manipulează cu grație exoscheletul prin care se mișcă brațele puternice și copitele uriașe ale Minotaurului.
Mai jos, o altă femeie conduce uriașul jumătate om, jumătate taur, poleit cu foiță de aur, înalt de aproximativ 10 metri și lung de 45 de metri. Ascuns în spatele ei, un al treilea mașinist îl face să mugă, să scuipe, să sufle, monitorizând presiunea din tuburi prin intermediul manometrelor. Pe acordurile unei melodii epopeice, o a patra persoană, aflată în exterior, îi ghidează pașii, ca un agent de pistă în fața unui avion.
Iar cea dea cincea persoană, echipată cu o cască și un microfon ca și ceilalți, este ariergarda, care asigură siguranța deplasărilor Minotaurului, în timp ce acesta își plimbă pasagerii în jurul muzeului, pe Piste des Géants, unde aterizau cândva pionierii Aéropostale.
"Sunt fascinată (...) că așa se dă suflet mașinilor și ele chiar reușesc să transmită emoții!", exclamă Martine Van Den Abeele, o turistă belgiană în vârstă de 59 de ani. "Sunt cu adevărat niște artiști", spune ea, privind echipajul, îmbrăcat în jachete portocalii, cum se îndepărtează în șir indian, ca niște actori care părăsesc scena.
Abilități speciale
Contrar a ceea ce ar putea crede unii în fața acestei mașinării impresionante de 47 de tone (54 de tone dacă se adaugă "templul", unde se îmbarcă aproximativ 50 de vizitatori), mașiniștii nu au permis de conducere pentru utilaje de ridicare, pentru excavatoare sau pentru a folosi o macara.
Ei au "o abilitate foarte specială, anume sensibilitatea artistică. Este fundamentală (...) De aceea lucrăm în principal cu artiști de circ", explică pentru AFP Everest Canto de Montserrat, director operațional la Halle, care are în subordine 40 de angajați permanenți și 100 temporari.
"Noi creăm mașini unice care necesită abilități unice. Așa că formăm oameni", adaugă el, precizând că aproximativ treizeci de persoane sunt calificate pentru a da viață Minotaurului.
Jo Smith (foto © Valentine Chapuis / AFP) păpușară de meserie, părăsește ocazional marile păpuși din materiale textile ale companiei sale Moving People pentru a anima monștrii blânzi, dar și automate improbabile care la Halle servesc oamenii la vreun banchet, care cântă jazz sau chiar mângâie plantele.
"În interiorul păpușilor mele, sunt adesea singur (...) în fața publicului. Aici, suntem o echipă, suntem mai mulți care dăm viață unei mașini, unui personaj", spune această britanică de 53 de ani, absolventă a Școlii Naționale de Marionete din Charleville-Mézières și a Școlii de Artă de la Wimbledon.
Artiști polivalenți
François Delarozière, directorul artistic al companiei La Machine, celebră pentru spectacolele sale din Nantes sau pentru dragonul său din Calais, vorbește chiar despre obținerea unei autorizații pentru Minotaur.
"Îmi place să ghidez, explică Jo Smith, dar și să manipulez, pentru că așa simți mașina, greutatea sa, intențiile sale... și-mi place și să o conduc! Avem diferite formări pentru diferite locuri de muncă și exersăm foarte mult (...) Adevărata practică, pentru că suntem o companie de teatru de stradă, se întâmplă în direct, afară, în fața publicului!"
Pentru a conduce singur acest uriaș, care a marcat memoria a peste 900.000 de spectatori atunci când, în 2018, s-a plimbat pe străzile Orașului Roz, punctul culminant al instalației La Machine la Toulouse, este necesară o lună de pregătire.
Setat pe modul "mașină de oraș", Minotaurul este semiautomat și este operat de cinci persoane. Dar pentru spectacole precum "Le Gardien du Temple", o piesă urbană în patru acte, "suntem cel puțin cincisprezece" persoane care-l fac să prindă viață, spune marionetista.
El se confruntă apoi cu Păianjenul, o altă atracție a muzeului, care îl provoacă în fața mulțimii uimite. Mai mic, cu o înălțime de 5,70 metri, dar cu picioare care se întind până la 20 de metri, "Păianjenul este în ofensivă, Minotaurul mai degrabă în defensivă (...) Uneori au și o relație mai puțin agresivă", adaugă Jo Smith, care vorbește despre ei ca despre niște ființe vii.
Traducere de Cornelia Mohora după articolul publicat de France24