Despre repatrieri forţate ale romilor moldoveni din Berlin

Presa germană a relatat în ultimele săptămîni despre numeroase expulzări ale unor persoane care se aflau fără drept de şedere în Germania. Între cazurile devenite publice s-a aflat şi o femeie romă din Moldova care, deşi bolnavă, a fost expediată pe calea aerului la Chişinău. Într-un amplu interviu, apărut în ziarul berlinez „die tageszeitung”, nora celei expulzate a povestit despre împrejurările în care s-a produs deportarea. De teama autorităţilor, femeia intervievată a preferat să nu-şi dezvăluie numele întreg, aşa că în ziar apare doar ca Maria C.

Într-o scurtă prezentare a ziarului se spune că Maria C. este în vîrstă de 33 de ani, că are cinci copii între 4 luni şi 16 ani. Este cazată într-o tabară din cartierul est-berlinez Pankow, unde locuieşte împreună cu soţul ei şi cu cei cinci copii. În noiembrie 2019 a venit prima dată la Berlin şi a solicitat azil. Cererea a fost respinsă ca şi în cazul altor cetăţeni moldoveni, deoarece autorităţile germane consideră Moldova drept „ţară sigură”. Toţi cei care vin în Germania din state considerate „sigure”, riscă să fie expulzaţi. Aşa i s-a întîmplat şi Mariei C., care în vara anului 2020 a fost repatriată forţat. A revenit la Berlin în vara anului 2021. Deocamdată a scăpat de expulzare, însă nu şi soacra ei, arestată în incinta Oficiului regional pentru migranţi (Landesamt für Einwanderung - LEA) unde se afla pentru a-şi actualiza documentele de prelungire temporară a dreptului de şedere. Legislaţia prevede ca cetăţenii din afara Uniunii Europene care pot călători în Germania fără viză au dreptul de şedere limitat la 3 luni. După expirarea acestei perioade, persoanele în cauză trebuie să părăsească teritoriul german. Cei care nu ţin cont de aceste prevederi, riscă să fie reţinuţi şi expulzaţi.

Potrivit presei locale, la sfîrşul lunii aprilie s-au aflat la Berlin 18.675 de oameni care nu au dreptul de a domicilia în oraş. 3.572 sînt din Moldova, 1.730 din Irak, 1.289 din Rusia şi 1.087 din Georgia. Majoritatea cetăţenilor din Moldova sunt etnici romi.

Autorităţile berlineze au emis un moratoriu pe timp de iarnă, oprind repatrierile pînă pe data de 31 martie. În pofida moratoriului, au fost totuşi expulzate mai multe persoane. Între 1 decembrie 2022 şi 31 martie 2023 au fost expulzate 46 de persoane care deţineau cetăţenia Republicii Moldova. Există doar o statistică oficială sumară despre expulzările efectuate de la începutul lunii aprilie pînă în prezent. Astfel, în aprilie au fost repatriaţi 112 cetăţeni din Moldova; pe data de 10 mai au urmat alţi 45 de moldoveni. Deseori sînt despărţite familii, pentru că repatrierea se aplică abuziv, fără a se ţine cont de relaţiile de rudenie. Semnificativ pentru acest demers arbitrar este cazul soacrei Mariei C.

În interviul amintit, Maria C. descrie lipsa de perspectivă pentru romii din Moldova, afirmînd că a venit în Germania crezînd că poate oferi copiilor ei un viitor mai bun.

Despre situaţia social-economică şi despre cazuri de discriminare a romilor din Moldova vorbesc, în schimb, rapoartele unor organizaţii umanitare, Amnesty International, Pro Asyl şi Uniunea Berlineză contra antiţiganismului - BARE (Berliner Bündnis gegen Antiziganismus und für Roma*-Empowerment - BARE). Mai ales organizaţiile Pro Asyl şi BARE pledează pentru acordarea dreptului neîngrădit de şedere al romilor moldoveni. Într-un apel lansat şi semnat pe 31 martie 2023 de mai multe organizaţii civice se spune: „O repatriere în Moldova înseamnă pentru romi reîntoarecerea într-o situaţie care le periclitează existenţa. Antiţiganismul masiv din regiune le împiedică sistematic orice cale spre muncă, educaţie şi spaţiu locativ. În general, li se refuză asistenţa medicală, ceea ce, parţial, are consecinţe fatale. În cursul pandemiei şi în urma războiului din Ucraina, situaţia romilor din Moldova s-a înrăutăţit drastic.”

Piaţă berlineză poartă numele moldoveanului Eugeniu Botnari

Acţiuni de solidarizare cu romii din estul Europei, în general, şi cu cei din Moldova, în special, au avut loc şi în anii trecuţi. În urma unor incidente rasiste, au fost înregistrate şi victime din Republica Moldova.

Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Eugeniu Botnari. Acesta a decedat în 2016, după ce directorul unui magazin l-a bătut. Cazul a fost documentat şi într-o broşură, publicată la Berlin sub titlul: „Memorie activă în Lichtenberg pentru victima violenţei de dreapta: Eugeniu Botnari” („Aktives Gedenken in Lichtenberg an Opfer rechter Gewalt: Eugeniu Botnari”). Organizaţii civice au propus autorităţilor berlineze să dea unei pieţe numele victimei. Propunerea a fost aprobată şi din ianuarie 2023 există în cartierul berlinez Lichtenberg „Piaţa Eugeniu Botnari”.