Nu este o coincidență faptul că Finlanda și-a deschis larg porțile pentru refugiații ucraineni chiar de la începutul ofensivei rusești. Finlanda împarte o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia la est. Prin urmare, există un vecin comun iar invazia rusă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu a fost uitată.
"Eu vin din Rubijne, regiunea Luhansk din estul Ucrainei. Am fost invadați de ruși. Pentru a scăpa de război, am luat calea evacuării, la fel ca mulți ucraineni. Aveam de ales, ori asta, ori moartea", povestește Karina Lavrignenka, în vârstă de 30 de ani, care a ajuns în Finlanda anul trecut împreună cu soțul ei.
Amândoi au ales Finlanda pentru primirea călduroasă și pentru frumusețea pădurilor și a lacurilor sale. Este o adevărată luptătoare, înaltă, brunetă, o forță a naturii în sine: "Am contactat serviciile sociale finlandeze prin intermediul Facebook înainte de a veni. Am stat la o familie timp de cinci luni. Ne-au ajutat cu formalitățile administrative, cu găsirea unei locuințe și a unui loc de muncă. Facem curățenie în case la o școală pentru Sol - o firmă de servicii de curățenie".
Karina Lavrigneka a fost avocată în Ucraina. Faptul că nu poate lucra în domeniul ei profesional reprezintă o provocare pentru ea. ”Prefer să lucrez, indiferent de domeniu, pentru a nu depinde de sprijinul guvernului fără a face ceva. Pur și simplu așa sunt eu. Doi pot reuși. Noi trebuie, pentru că vrem să rămânem aici. Și am încredere că, încetul cu încetul, lucrurile vor evolua în direcția bună", conchide ea .
La Sol, cea mai mare companie de servicii de curățenie din Finlanda, Karina Lavrignenka câștigă salariul minim și se bucură de aceleași drepturi ca și lucrătorii finlandezi.
"Toți lucrătorii, indiferent de unde provin, și nu doar ucrainenii, au aceleași drepturi ca și finlandezii. Eu vin din Kosovo. La început, am primit un loc de muncă ca personal de serviciu. Asta a fost acum unsprezece ani. Am muncit pentru a avansa. Nu am venit în aceleași circumstanțe ca ucrainenii. Este mai greu pentru ei decât a fost pentru mine, dar îi înțeleg. Înțeleg prin ce trec. Treaba mea este să le dau îndrumări, să îi supraveghez, dar și să mă asigur că au aceleași drepturi ca toți ceilalți de aici", explică Hekuran Jashari, supervizorul ei.
Finlanda a acordat permise de ședere pentru 48 000 de ucraineni în cadrul sistemului de protecție temporară, dintre care 33 000 apți de muncă și peste 5 200 și-au găsit deja un loc de muncă.
"Ucrainenii au un nivel bun de educație. Adesea au diplome și experiență profesională. Sunt medici și ingineri, dar și agricultori și multe femei care lucrează în coafură sau în servicii de înfrumusețare", explică Susanna Piepponen, consilier la Ministerul Economiei și Ocupării Forței de Muncă de la Helsinki.
”Avem un deficit de forță de muncă, în sectorul medical sau în asistența maternală, de exemplu", continuă ea. ”Dar pentru aceste locuri de muncă, trebuie să poți comunica în finlandeză sau suedeză, a doua noastră limbă oficială. De aceea, le cerem cetățenilor străini să urmeze cursuri obligatorii de limba finlandeză timp de un an, în cadrul cărora sunt învățate, de asemenea, elementele de bază ale societății finlandeze. Un an pentru a învăța finlandeză nu este suficient, dar vor putea să se descurce la locul de muncă. Mulți dintre ei doresc să rămână în țară, iar dacă vorbesc finlandeză, se vor putea integra mai ușor", conchide Susanne Piepponen.
Agenția Sol are în prezent 14.000 de angajați veniți din întreaga lume. Compania finlandeză a angajat recent aproximativ treizeci de ucraineni. Pentru a-i păstra pe noii recruți, compania le-a pus la dispoziție cazare și mobilier. Dacă refugiații doresc, compania îi ajută chiar să își aducă familiile cu ei.
”Este ușor să angajăm lucrători ucraineni, deoarece, fiind sub protecție temporară, ei primesc imediat un permis de muncă", subliniază Johanna Friman, șefa departamentului de recrutare de la SOL. ”Pentru imigranții non-europeni, în schimb, este nevoie de mult mai mult timp. În domeniul curățeniei, cunoașterea limbii finlandeze nu este esențială pentru a începe să lucrezi, iar noi avem supervizori care vorbesc rusă”.
Acest ajutor este de neprețuit pentru Natalia Tsyba, care nu vorbește nici finlandeză, nici engleză. La fel ca mulți ucraineni, Natalia Tsyba vorbește limba rusă.
Reportajul RFI integral aici.
Traducere de Axenia Dociu
Revista Presei
Top articole
