
Social
Comparația “Azilurile groazei” – Auschwitz e “lipsită de temei și reprezintă o minimalizare a Holocaustului”
femei_si_copii_la_auschwitz.jpg

“Din punct de vedere istoric comparația nu are nicio bază, iar mass-media o folosește cu foarte mare ușurință în scopul, cred eu, de a impresiona și mai mult asupra unor aspecte grave și inumane care se petrec în unele instituții de asistență socială din România”, spune Alexandru Florian în interviul acordat RFI.
“Mass media înclinată, am observat și în alte situații de criză, chiar și internațională, dacă ne referim la războiul dintre Rusia și Ucraina, să facă niște comparații hazardate în ceea ce privește fascismul, ideologia fascistă, Holocaustul, lagărele de exterminare și situații reale care au loc astăzi, cu un scop extrem de clar de a impresiona publicul, de a impresiona societatea civilă, plecându-se de la premisa că toată lumea a auzit despre Auschwitz și nu poți să nu fii impresionat și nu poți să nu fii scârbit și să nu respingi într-un mod hotărât și voluntar, nu Voluntari, asemenea practici. Aș spune că este o simplă alegorie și persoanele care cunosc într-adevăr istoria nu se lasă înșelate” adaugă Alexandru Florian.
În lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au fost exterminate în timpul celui de-al doilea război mondial circa 1,1 milioane de persoane, majoritatea evrei, dar și romi, polonezi, prizonieri de război sovietici, homosexuali, etc. Comparația cu Auschwitz e nu doar neîntemeiată istoric, dar poate reprezenta și o întinare a memoriei victimelor Holocaustului, provocând în același timp durere supraviețuitorilor și urmașilor victimelor.
“Există practic și celălalt aspect al acestor comparații neavenite de a simplifica de a șterge practic specificitatea Holocaustului, tragedia exterminării a unei treimi dintre evreii din Europa în timpul celui de-al doilea război mondial, un proces de exterminare care dincolo de felul practic în care s-a desfășurat, a avut la bază o coerență politică, o ideologie specifică, deci a fost o întreagă structură instituțională, dincolo de logistica industrială. Asemenea tipuri de mesaj se înscriu în ceea ce se numește minimalizarea Holocaustului prin oferirea de comparații neavenite, de a banaliza răul politicilor fasciste din al doilea război mondial, iar eu cred că acest rău nu are, până azi, termen de comparație”, conchide Alexandru Florian.