Peste 50% dintre refugiații ucraineni lucrează deja, dar restul riscă să piardă ajutorul de la stat

Clasele în limba ucraineană sunt puține și, cel mai des, înscriși ca audienți, copiii stau ore întregi pe tablete în timp ce în jurul lor au loc activități într-o limbă pe care nu o înțeleg. Cu toate acestea, 40% dintre refugiații ucraineni lucrează online la locurile de muncă din Ucraina, iar între 10 și 16 procente din restul refugiaților și-au găsit deja serviciu în România. Sorin Ioniță de la Expert Forum explică la RFI și alte probleme ale refugiaților în România precum oprirea banilor destinați lor de către gazdele române.

Sorin Ioniță: În primul rând, e vorba de schimbarea sistemului de susținere financiară care s-a petrecut în luna mai și va mai fi încă una în septembrie. Deci ne aflăm în mijlocul unei perioade de provizorat pentru ei, când s-a trecut de la sistemul pe care l-au avut anul trecut, așa numitul 50 - 20. Cine îi găzduia primea 50 de lei pe zi de persoană pentru partea de cazare și 20 de lei pe zi, de persoană ucraineană pentru mâncare și alte necesități, bani pe care trebuia să-i dea ucrainianului. Se pare că, cel puțin în anumite zone, plățile nefiind foarte bine urmărite, multe gazde române au stopat cei 20 de lei pe zi de persoană. În anumite locuri, până la jumătate (din cei întrebați, n.r.) ne spuneau că nu au primit cei 20 de lei. Nu s-a făcut un sistem de trasabilitate, adică banii au mers din mână în mână, se practicau niște chitanțe de mână, asta dacă a fost primăria respectivă suficient de luminată să creeze un asemenea sistem, pentru că de la centru, a fost cam bulibășeală cu plățile astea parțial decontate de Uniunea Europeană, și asta trebuie spus.

Deci ei, la nivel central ei știu cam câți ucraineni sunt și cam ce sume s-au plătit în total, dar dacă îi întrebi cum, dar pe localități, tipuri de familii, tipuri de locuințe în care au stat, habar n-au, nu i-a interesat să centralizeze asemenea date și asta e o mare problemă, pentru că poți să ajustezi un sistem pe care nu-l cunoști și nu știi cum a mers bine.

Ucrainenii ies la pensie la 60 de ani, deci în România, cei între 60-56 de ani nu sunt considerați ca atare

Reporter: Și acum ce tip de ajutor vor primi refugiații ucraineni?

Sorin Ioniță: Din mai, timp de patru luni și până în august, s-a trecut la un cu totul alt sistem în care li se dă o alocație de cazare pe familie și li se dă lor cumva în mână, în ideea ca până la sfârșitul anului să se treacă exclusiv la plăți online, ceea ce trebuia să facă de la bun început, și o alocație de mâncare și alte necesități în sumă fixă pe om, pe cap de ucrainean, pe lună.

Aceste plăți sunt condiționate de participarea lor pe piața muncii sau înscrierea la AJOFM-uri (Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, n.r.)  ca să arate că ei caută și, dacă nu găsesc, să se înscrie la șomaj. (Plățile sunt condiționate, n.r.)  de frecventarea școlilor de către copii și sigur cu niște excepții: dacă ești pensionar, dacă ai certificat de handicap... Multe legi diferă în România și în Ucraina. La noi le-a pus limita de vârstă, de exemplu, 65 de ani, dacă ai peste 65, nu mai  există această condiție, să te înscrii la AJOFM.

Reporter: Dar în Ucraina...

Sorin Ioniță: În Ucraina ies la pensie la 60 de ani. Multe femei la ucrainence, între 60 și 65 de ani, ne întrebă: noi ce facem, noi primim o pensie, dar e mică, din Ucraina. Vă dați seama că în Ucraina pensiile sunt și mai mici decât la noi. Dar, noi dacă ne înscriem aici, nu cumva o să-mi oprească pensia de acolo, pentru că așa e legea de acolo, la fel de neclară ca a noastră.

Certificatele de handicap nu se echivalează automat. Ucrainianul trebuie să treacă aici prin comisia medico- legală. Sunt probleme...  nu numai a bariera de limbă, dar știți că și un român, până își trece dosarul să ia un certificat de persoană cu dizabilități care să-i dea dreptul la însoțitor, la o pensie de handicap durează mult, adică trebuie să tragi, să împingi...

Din 700 medici de familie din București, doar unul s-a înhămat la înscrierea ucrainenilor pe liste

Reporter: Domnule Ioniță, cine ajută pe acești oameni cu traduceri?

Sorin Ioniță: Nimeni.

Reporter: ONG-uri?

Sorin Ioniță: Fiecare cum se descurcă. Sigur că sunt ONG-uri locale, oamenii și-au făcut cunoștințe, uitați, noi la Expert Forum, avem o mică rețea în București prin care chiar am ținut (refugiați, n.r.) în case de ale noastre, fără a ne înscrie deloc la sistemul 50 -20. Trebuie să meargă un intermediar cu el de mână oriunde s-ar duce ca să poată să descurce problema. Asta e o concluzie importantă și pentru noi, cetățenii români. De fapt, ucrainianul când vine aici reprezintă o oglindă a statului român și a serviciilor sociale așa cum funcționează ele și pentru noi, pentru cetățenii români. Deci ele merg foarte prost, statul nu funcționează automat, după reguli, el trebuie împins cu genunchiul și cu piciorul, ceea ce pentru tine localnic e cumva mai ușor, mai știi lume, știi limba, dai telefoane. Ucraineanul se bazează că ce s-a legiferat va funcționa, ori nu funcționează. Am făcut un sondaj, de exemplu anul trecut, știți că li s-a dat dreptul să se înscrie la medicii de familie, să fie tratați, consultați gratuit, ca și un cetățean român.

Foarte frumos, deci statul român a avut o intenție foarte bună. S-a legiferat. (I-am contactat, n.r.) pe cei 700 de medici înscriși la casa de sănătate în București, câți credeți sau că au acceptat să includă oficial pe liste, refugiați ucraineni? Din 700? Unul.

Reporter: Păi de ce să nu accepte?

Sorin Ioniță: Acela, unul, probabil că a fost mai naiv și a pornit procesul și s-a împotmolit, iar  luni mai târziu tot nu se rezolvase pentru că baza de date nu merge, pentru că nu s-au trecut reglementări secundare care să spună exact cum faci ca să ți se deconteze prestația de către casă pentru acest cetățean ucrainian, care vine cu un alt tip de CNP, cu alte hârtii, n-are card de sănătate românesc. Deci cum faci ,efectiv? Dar culmea este că mulți doctori de familie ne-au spus, în schimb, aduceți-i la consultație, consult gratuit, nicio problemă, dar nu-mi cere să-i bag în sistem. Deci medicii români sunt gata să facă muncă pro bono numai că sistemul nostru care teoretic ar trebui să-i includă și pe ucraineni, practic nu poate să facă chestia asta.

Cum se poate angaja full time o ucraineancă cu doi copii mici după ea?

Reporter: Ce se întâmplă pe piața muncii, „nu vor ucrainienii să lucreze” sau și aici sunt probleme?

Sorin Ioniță: Ucrainenii prezenți în România, există un sondaj al Organizației Națiunilor Unite pentru refugiați, ei lucrează deja, vreo 40 %, numai că lucrează online de la distanță, majoritatea pe joburile anterioare, în Ucraina sau în alte părți. O bună parte lucrează aici, deci au reușit să se plaseze pe piața de muncă 10-16 %,  dar sunt bariere destul de mari. Profilul tipic este mai curând de femeie de vârstă activă sau cuplu vârstnic și cu copiii după ei sau după ele.

S-a creat acest sistem rigid și care, apropo, condiționează primirea de ajutor de tip nou... Deci, dacă ei nu se duc să-și găsească un loc de muncă sau să se pună pe listele AJOFM riscă ca după septembrie să-și piardă această alocație și chiar și până atunci. Înscrierea nu e simplă, o femeie cu doi copii, de vârstă activă, care deja nu știe limba, trebuie să-i plimbe pe copii  la școală încoace încolo, unde le-a dat statul român în loc  prin școli sau prin grădinițe...

Reporter: Și unde nu există clase în limba ucraineană, nici clase mixte...

Sorin ioniță: Clase mixte există, dar sunt puține, iar în grădinițe problema e și mai mare... știți că sunt municipii unde nici românii nu au loc, stau părinții cu noaptea în cap la coadă să prindă loc în grădinițe, deci e o, problemă reală de lipsă de spații în anumite locuri, iar femeile ucrainene petrec mai mult timp  să descâlcească ceastă problemă. Așadar cum poate ea să se ducă să se angajeze full time? Că asta este, s-a creat un sistem foarte rigid care a impus aceste condiționări.. nu-i permitem să găsească un contract absolut legal, part time, de exemplu. Sau sunt  tinere ucrainence care s-au angajat pe contracte de internship plătit... internshipul plătit, după legea nouă  românească, poartă pe el și CAS și toate asigurările sociale, deci toate se plătesc și sunt vechime în muncă dacă ești român. Dar ucraineanului care s-a angajat legal cu un asemenea contract, nu îi recunoaște chestia asta și o să-i retragă sprijinul pentru cazare că nu-l consideră contract de muncă. Deci tot felul de aberații mărunte, care le complică lor viața, de ce? Numai din faptul că lucrurile nu au fost bine coordonate, deci noi nu avem în momentul de față un mister sau miss Ucraina la nivelul Guvernului României, adică un coordonator al problemelor refugiaților ucraineni care să discute cu toate instituțiile, tot ce am discutat noi acum.