
Social
Efectele penuriei energetice
portile-de-fier-baraj-dunare.jpg

Notă, 14 decembrie 1989
„Cauza principală a deficitului de putere din Sistemul Energetic Naţional continuă să o constituie frecventele avarii ce se produc în termocentralele pe cărbune, care în ultimul timp realizează cu 600-1100 Mw mai puţin decât prevederile programului aprobat prin decret prezidenţial. De altfel, datorită lipsei de combustibil (păcură) şi producţia de energie a termocentralelor cu funcţionare pe hidrocarburi se realizează cu 40-500Mw sub valorile din program. Şi potenţialul hidroenergetic se consumă cu 800-1200Mw mai mult faţă de prevederile din program. Potrivit estimărilor făcute de specialişti, folosirea curentă a practicii de uzinare a unor cantităţi suplimentare de apă va determina ca rezervele din acumulări să fie epuizate în următoarele 50 de zile, după care deficitul de putere se va accentua.
La hidrocentrala Porţile de Fier s-au realizat 7,3 milioane Kwh, depăşindu-se cu 2,3 milioane Kwh cota de producţie alocată părţii române. Nivelul lacului de acumulare este 68,mdMA, menţinându-se toată durata intervalului sub 69,50 mdMA, valoare de la care încep penalizări.
Întreruperi la consumul industrial. Au fost întrerupte de 1-37 ori un număr de 431 întreprinderi , din care 67 de interes republican, pe durate cuprinse între 2 minute-3 ore. Se exemplifică întreprinderile „Vulcan” şi „Acumulatorul”, ambele din Bucureşti, „Rulmentul” - Alexandria, „MEFIN”-Sinaia, „Oltcit”- Suceava, de produse cărbunoase Slatina, „Tractorul”, „Rulmentul” şi autocamioane, toate din Braşov, de autoturisme Timişoara, constructoare de maşini Reşiţa, combinatele de utilaj greu Cluj, chimic Tîrnăveni, metalurgic Câmpia Turzii, de lianţi şi azbociment Bicaz, de prelucrare a lemnului Bistriţa.
Limitări în furnizarea energiei electrice:
Dispeceratul Energetic Naţional a dispus unităţilor teritoriale de distribuţie a energiei electrice aplicarea în continuare de restricţii şi alimentarea la minimum de avarie a cuptoarelor de oţel din industria metalurgică, sectoarele calde şi unităţilor prelucrătoare din industria constructoare de maşini şi metalurgică, schelelor de extracţie, minelor de suprafaţă, fabricilor de ciment, cuptoarelor de carbid aparţinând aparţinând Combinatului Chimic Târnăveni şi reactoarelor de acetilenă din cadrul Combinatului Petrochimic Borzeşti şi Întreprinderii de Aluminiu Slatina.
Întreruperile şi limitările consumului industrial de energie electrică au determinat importante nerealizări de producţie din care unele destinate exportului cât şi apariţia unor stări de pericol, astfel:
- La Combinatul Siderurgic Hunedoara, în cadrul oţelăriei nr. 1 au fost oprite cuptoarele nr. 3 şi 4 de câte 50 tone de oţel, nerealizându-se o producţie de circa 220 tone, reprezentând 33% din producţia zilnică.
- La Combinatul Metalurgic Cîmpia Turzii, la oţelăria nr. 1 au staţionat 4 cuptoare, înregistându-se o nerealizare de producţie de 450 tone de oţel.”