Pascal Bruckner, la Timișoara: „Europa a greșit, dar cred că a început să se și trezească”

„Toți avem limite, nu este adevărat că «the sky is the limit». Nu, suntem ființe umane, imperfecte și limitate. Dar, în loc să încerci să fii bun în toate domeniile, trebuie să fim excelenți în cel puțin un domeniu (…) Nu știu dacă există o viață de apoi, sper să existe, dar provocarea noastră principală este să trăim înainte să murim. Pentru voi toți, singurul meu sfat este încercați să rămâneți vii până în ultima clipă”, a fost principalul mesaj al lui Pascal Bruckner pentru studenți, rostit imediat după ce e primit titlul de Doctor Honoris Causa al UVT.

Pascal Bruckner s-a aflat pentru prima dată la Timișoara, iar prezența sa a stârnit un mare interes. El a susținut și o conferință publică în sala Teatrului Național, la care a fost nevoie de înscriere, iar cele câteva sute de locuri s-au ocupat imediat. Tema conferinței a fost „Europa a iubit prea mult basmele”, iar discuția ulterioară a fost moderată de universitarul timișorean Vasile Popovici.

Romancier și eseist francez, profesor invitat la mai mult universități americane, dar și colaborator al unor publicații prestigioase, Bruckner este cunoscut pentru analizele sale tăioase asupra politicii, societății și culturii. Conferința de la Timișoara s-a concentrat pe efectele politicii aproape de non-combat duse de Europa în ultimele decenii. După 1989, susține Pascal Bruckner, Europa a crezut că poate repudia războiul și s-a dezarmat masiv, considerând că a găsit formula magică: democrația, extinderea drepturilor omului și economia de piață. Iar această formulă ar fi urmat să cucerească lumea întreagă. 

Există însă un contrast izbitor între idila pe care au tot povestit-o europenii, cel puțin cei din Occident și tragedia pe care lumea din jur o trăiește: războiul din Ucraina, terorismul islamic, China amenințătoare și Coreea de Nord.

L-am întrebat pe Pascal Bruckner, după conferință, dacă Europa s-a trezit din letargie și, dacă a făcut-o, de unde a venit impulsul:

„Eu cred că, paradoxal, speranța a venit dinspre agresiunea Rusiei. Europa pare să-și fi regăsit energia și nu s-a culcat în fața tiranului. Au impus sancțiuni, și Germania, și Anglia, și Franța, și Polonia, deci din aceste puncte de vedere sunt motive de speranță. Nu mai cred că Europa e moartă, pentru că, până la urmă, e foarte dezirabilă. Bătrâna doamnă este acum curtată de toată lumea, inclusiv de migranții care vin din Africa și ar vrea să se stabilească aici. Deci, Europa a greșit, dar cred că a început să se și trezească”, spune  acesta.

Potrivit lui Bruckner, o înfrângere a lui Vladimir Putin și a regimului său ar fi un semnal de alarmă pentru alți dictatori. Pentru ca acest lucru să se întâmple însă, e nevoie ca democrațiile lumii să se trezească de-a binelea. Dar a fost măcar pus ceasul să sune pentru această nouă dimineață a democrației?

Din nou, Pascal Bruckner: „Eu sper că alarma a sunat deja și va continua să sune din ce în ce mai tare. Totul depinde de fiecare țară. Țările din estul Europei, inclusiv România, sunt avertizate deja asupra pericolului. Țările din Occident trăiesc încă într-un soi de negare a pericolului care vine dinspre Rusia și țările ultraislamice, care uneori se confundă, dar nu știu dacă va mai dura mult. Iar cel mai mare pericol pentru noi ar fi, bineînțeles, realegerea ca președinte a lui Donald Trump, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Europa și Statele Unite. Va fi sfârșitul Ucrainei, Trump este prieten cu Putin.  E un fel de narcisism al marilor feline, care, știind fiecare ce poate cealaltă, se felicită una pe alta, se admiră și se ajută. Dar pentru moment nu e nimic decis, mai avem un an până să înfruntăm, eventual, răul suprem”. 

În conferința susținută în fața a câteva sute de oameni, la Teatrul Național Timișoara, Pascal Bruckner l-a parafrazat pe poetul Paul Celan, născut în Bucovina, care scria, într-un poem apărut în 1952, „Moartea e un stăpân venit din Germania”. Noi am putea spune azi „Moartea e un stăpân ce vine de la Moscova”, chiar dacă Putin nu este nici Hitler și nici Stalin. 

Dar au trecut europenii cu adevărat peste admirația manifestată, în urmă nu cu mulți ani, pentru liderul de la Kremlin? 

„Occidentalii l-au plăcut pe Vladimir Putin în primul rând pentru că avea reputația unui om care știe să facă ordine. În plus, atitudinea lui a fost mereu ambiguă. Trupele ruse au împins în spate soldații statului islamic în Palmira, iar Putin a venit și s-a proclamat salvatorul orașului. Același Putin l-a susținut public pe Kadîrov, un jihadist nedisimulat. Poate nu ni-l mai amintim pe Kadîrov, dar el este cel care a organizat, la Groznâi, cel mai mare miting împotriva Charlie Hebdo. Dar pentru mine Putin este cel mai mare terorist din istorie, pentru că a amenințat lumea cu bomba atomică. Cu puține excepții, cred că ne-am înșelat foarte mult asupra lui. Și unul dintre cei mai lucizi în ceea ce-l privește, încă de la sfârșitul anilor 90, a fost prințul Otto de Habsburg, singurul politician austriac care, în 1936, l-a refuzat pe Hitler. L-a cunoscut pe Putin la Moscova și a spus încă de atunci că vede în el aceeași furie meschină a unui funcționar mărunt, pe care o văzuse și în Hitler, care era un artist ratat. Așa că aceia care vor să înțeleagă trebuie să-și amintească, prin comparație, și ce spunea George W. Bush, care văzuse multă bunătate în sufletul lui Putin. În realitate, Putin nu este decât un mărunt funcționar furios, care vrea să se răzbune pe lume și pe căderea URSS”,  conchide Pascal Bruckner.

Aflat pentru prima dată în capitala Banatului, Pascal Bruckner a vizitat expoziția Constantin Brâncuși, a dat autografe, timp de o oră și jumătate, după conferința de la Teatrul Național, dar s-a întâlnit cu fanii și în două librării din oraș, a doua zi.