Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reportaj Le Parisien la Cernobâl

Un sfert de secol după catastrofa de la Cernobâl din Ucraina, o echipă de jurnalişti de la ziarul popular Le Parisien au efectuat un reportaj la faţa locului. S-au întâlnit cu foştii martori ai dramei, cu familiile lichidatorilor morţi imediat după accident, mărturiile colegilor noştri francezi sunt zguduitoare şi nu poţi evita să nu faci o paralelă între drama de atunci de la Cernobâl şi cea de acum de la Fukushima. 

O primă observaţie: dacă centrala de la Cernobâl a fost complet oprită de abia în anul 2000, 11 ani mai târziu locul e departe de a fi pustiu. Peste 3 mii de muncitori şi tehnicieni lucrează zilnic acolo: tratează deşeurile, controlează combustibilul radioactiv stocat şi continuă să dezmembreze reactoarele. În plus, se află în plină construcţie un al doilea sarcofag, cel realizat imediat după accidentul din aprilie 1986 fiind deja la pământ.

În aşteptarea noului înveliş, situaţia este mai mult decât critică, o furtună sau un incendiu putând provoca o nouă catastrofă. În interiorul vechii construcţii, prost izolată, mai există două mii de tone de materie extrem de radioactivă. Pe lângă această potenţială bombă, alte mii de elemente radioactive se află stocate pur şi simplu în aer liber.

Dacă 9 tone de plutoniu şi 20 de tone de uraniu sunt în diverse depozite din zonă, un milion de tone de deşeuri tot radioactive stau afară, în aer liber riscând să contamineze principalul râu din regiune care alimenetază cu apă 37 de milioane de ucrainieni.

Pe o rază de 30 de km în jurul centralei de la Cernobâl, autorităţile au instaurat un no-man's land gigantic, 300 de mii de hectare pe care nimeni nu are voie să locuiască secole de acum încolo. Dacă cesiul şi stronţiul inflitrate în sol şi vegetaţie vor dispărea în ceva mai mult de 200 de ani, plutoniul lasă urme în natură 240 de mii de ani. În ciuda interdicţiei de a intra în această zonă, circa o mie de persoane ar fi ales să locuiască totuşi acolo.

Adevăraţi braconieri care, cu toate că regiunea este extrem de contaminată şi iradiată, vânează şi decupează milioane de tone de metal uzat. Vânat ce ajunge apoi în magazinele din restul Ucrainei în timp ce metalul va fi topit şi vândut Turciei dar şi anumitor ţări europene, afirmă Le Parisien.

Lichidatorii încă în viaţă suferă şi astăzi traume de nedescris. Iată o remarcă făcută jurnliştilor de la Le Parisien de unul dintre foştii lichidatori ucrainieni: "Ştiu exact ce trăiesc acum colegii mei de la Fukushima. Din păcate, pentru cei care vor supravieţui, lupta cea grea de abia atunci va începe".