Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE: copii, imigranţi şi speranţă de viaţă mai mare

Mai mulţi copii, mai mulţi imigranţi şi o speranţă de viaţă mai mare. Este tabloul Uniunii Europene de astăzi potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind demografia. Potrivit studiului, europenii trăiesc mai mult şi mai bine adică au condiţii de viaţă mai sănătoase. Aşa se face că s-a constatat o creştere a speranţei medii de viaţă de 2-3 luni în fiecare an. Asta în condiţiile în care în 2009 speranţa de viaţă la nivelul Uniunii Europene era de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei.

Cea mai ridicată speranţă de viaţă în rândul femeilor o găsim în Franţa - 85 de ani iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani). Cercetarea realizată o dată la doi ani constată că cea mai redusă speranţă de viaţă o găsim în rândul femeilor din România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009.
În acest context cercetarea relevă diferenţe foarte între statele membre: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. Oricum, în fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
România conduce şi într-un clasament sumbru al mortalităţii infantile cu 10,1 la mie şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 2003 când se înregistra o rată de 1,47. Şi în România se înregistrează o creştere la 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii se înregistrează  în Lituania (1,31), Ungaria iar cea mai ridicată în Irlanda şi Franţa.
Raportul mai arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere.În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori.
În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
Cercetarea mai arată că principala explicaţie a creşterii populaţiei europene este imigraţia. În fiecare an se înregistrează între 1 şi 2 milioane de cetăţeni din afara Uniunii care ajung în statele membre, iar mobilitatea în interiorul UE a sporit de asemenea.
Aşa se face că până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
La capitolul mobilitate  intra-UE, unul din cinci cetăţeni comunitari a lucrat sau studiat în alt stat membru decât cel de origine, a avut un partener din altă ţară din UE sau deţine o proprietate în străinătate. Totodată,  unul din 10 europeni intenţionează să se mute în alt stat membru în următorii 10 ani.