Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, pusă la zid de Amnesty, din cauza discriminării rromilor

amnesty-international-logo-mai-mic.jpg

Amnesty International critică România

Asociaţia Amnesty International îşi publică vineri, 13 mai, raportul anual pe 2010 privind situaţia drepturilor omului în lume. O lucrare de referinţă, de peste patru sute de pagini, în care 157 de ţări şi teritorii de pe mapamond sunt analizate în detaliu. Printre ele se află România, Republica Moldova şi Franţa.

Trei pagini consacrate României, toate axate practic pe o singură temă: chestiunea rromilor. "Victime ale stereotipurilor rasiste, rromii au fost în continuare în 2010 ţinta unor discriminări în materie de acces la învăţământ, la locuinţe sau locuri de muncă", se poate citi în preambulul capitolului consacrat României.

"Mai mulţi înalţi oficiali guvernamentali au făcut din nou comentarii rasiste şi discriminatorii", insistă raportul Amnesty International. Sunt citaţi în particular Theodor Baconschi, "ministru român de Externe, care a făcut legătura între criminalitate şi comunitatea romă", dar şi intervenţia din Slovenia a preşedintelui român, ocazie cu care "Traian Băsescu nu a ezitat să-i califice pe rromi drept delincvenţi, oameni greu de integrat şi nedoritori să muncească".

Apărătorii drepturilor omului evocă apoi cazuri precise de discriminare întâlnite de exemplu la Miercurea Ciuc, în cartierul Craica din Baia Mare şi pe strada Coastei din Cluj. Thamar Bourand este responsabilă pentru regiunea Europa la Amnesty International: "Suntem foarte activi în privinţa chestiunii rromilor din România. În mod particular, ne ocupăm de o tabără din Miercurea Ciuc, unde situaţia este deplorabilă. Chestiunea rromilor este însă una europeană, nu numai în Europa de est există această problemă. Suntem deci convinşi că există grave încălcări ale drepturilor omului, ale rromilor în particular, în toate aceste ţări, printre care, fireşte, se află şi România. În domeniul libertăţilor în general România a făcut progrese, avem contacte în această ţară, cu populaţia, dar şi cu autorităţile. În alte ţări, aceste facilităţi nu există, deci România nu este deloc un caz disperat, e o ţară cu care dimpotrivă, putem colabora".

Un alt subiect care a atras atenţia Amnesty International a fost totuşi polemica legată de combaterea terorismului: "În ciuda unor noi elemente care tind să demonstreze că România a participat la programul de "restituiri" şi detenţii secrete pus pe picioare de CIA, Guvernul de la Bucureşti continuă să nege orice implicare în această afacere".

Criticile vizavi de politica aplicată comunităţii rromilor nu sunt un subiect strict românesc, ba dimpotrivă. Raportul Amnesty International remarcă situaţia din Slovacia, unde discriminările persistă (în particular se evocă sterilizarea forţată a unor femei din această etnie).

În Ungaria, asociaţia internaţională observă că pentru prima dată în Parlamentul de la Budapesta au intrat aleşi de extremă dreaptă (cei din mişcarea Jobbik), în timp ce organizaţia Garda Maghiară îşi continuă activităţile sub numele de Noua Gardă Maghiară. Criticile privind noua lege a presei şi reformarea Constituţiei ungare vor fi comentate în raportul pe 2011, ne promit membrii Amnesty International.

Republica Moldova nu a scăpat nici ea din atenţia asociaţiei. Acolo însă ce şochează este "tratamentul aplicat în timpul arestărilor preventive, inclusiv tortura, care rămâne monedă curentă. Autorităţile nu anchetează deloc serios în privinţa acestor grave acuzaţii", deplânge raportul Amnesty, evocând de exemplu cazurile Vioricăi Plate şi a lui Damian Hâncu.

Thamar Bourand spune că "Republica Moldova este un caz foarte special, ţinând cont de situaţia ei geografică şi politică. Există multe probleme care rămân acolo în umbră din cauza relaţiilor cu Rusia şi a dosarului transnistrean. Pe plan geopolitic este foarte interesant, dar nu asta-i treaba care ne preocupă pe noi. Pe noi ne interesează situaţia drepturilor omului în acea ţară şi în acest domeniu mai rămân multe de făcut, în special împotriva torturii".

În fine, asociaţia drepturilor omului atrage atenţia asupra situaţiei critice în care se află homosexualii, lesbienele şi bisexualii din Republica Moldova, obligaţi de autorităţi să manifesteze de exemplu doar la periferia capitalei Chişinău.

Franţa, patria drepturilor omului, este aspru criticată şi ea pentru felul în care a gestionat dosarul rromilor. "În iulie anul trecut, preşedintele Nicolas Sarkozy şi anumiţi miniştrii au făcut declaraţii care-i stigmatizau pe rromi. De asemenea, autorităţile de la Paris au anunţat măsuri îngrijorătoare", constată Amnesty International.

Francis Perrin, vicepreşedintele ramurii franceze a asociaţiei declară că "Franţa a încălcat drepturile fundamentale ale rromilor, care sunt fiinţe umane şi cetăţeni europeni. În particular le-a fost violat accesul la locuinţe. Politica intensificată anul trecut, care urmărea distrugerea tuturor taberelor ilegale de rromi este o politică axată doar pe cifre şi statistici, menită să arate că Poliţia este eficientă. Din păcate, această politică nu este însoţită de altă politică, ce ar putea permite cazarea acestor populaţii şi familii aflate în mare dificultate. Politica franceză a fost marcată încă de la început de cuvinte şi practici discriminatorii. Să nu uităm discursul lui Nicolas Sarkozy evocând taberele ilegale de rromi ca fiind sursă de criminalitate. Noi suntem de părere că nici un reponsabil politic, la orice nivel s-ar afla el nu ar trebui să folosească fraze şi expresii de acest tip. Că există rromi care sunt implicaţi în delicte sau crime, ca orice altă populaţie, e normal să se vorbească, dar a spune că aceste tabere sunt sursă de criminalitate este foarte grav şi poate duce la o agravare a suspiciunilor, a discriminărilor şi a violenţelor împotriva acestor populaţii. Am văzut aşadar foarte clar în politica Franţei intenţii şi practici discriminatorii, lucru care pune probleme majore pentru o ţară care se crede pe nedrept că este patria drepturilor omului".

Într-un document aparte, scos odată cu raportul anual pe 2010, Amnesty International face bilanţul "manifestului pentru drepturile omului", lansat cu ocazia prezidenţialelor şi legislativelor din 2007. Patru ani mai târziu, bilanţul este contrastat, motiv pentru asociaţie de a face noi recomandări, interpelând totodată din nou autorităţile franceze asupra anumitor preocupări.

 
Versiunea audio a textului