Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De unde a pornit infecţia cu e-coli?

e-coli.jpg

Bacteria E.coli la microscop

Cercetările privind originea bacteriei care a cauzat în Europa moartea  a cel puţin 16 persoane se reiau de la zero. După ce au pus în cauză legumele, şi mai ales castraveţii din Spania şi Olanda, autorităţile germane au recunoscut ieri că s-au înşelat. O răsturnare de situaţie care provoacă zâzanie în sânul Uniunii Europene.

 "Uniunea Europeană este confruntată cu o criză gravă" a recunoscut comisarul european pentru sănătate. John Dalli a promis că va face totul pentru a stabili cauzele epidemiei, cea mai gravă de acest gen întâlnită până acum în lume. Pentru moment însă, cercetările se reduc la puţine date precise. 1500 de cazuri au fost confirmate în Germania, în restul Europei dar şi în SUA.

Aparent, toţi bolnavii au tranzitat din Germania, ţară în are se înregistrează şi cei mai mulţi morţi, 16 până acum. La Hamburg, epicentrul epidemiei, autorităţile sanitare continuă să colecteze eşantioane în restaurante, pieţe şi magazine pentru a găsi vectorul. Totodată, institutul federal german însărcinat cu veghea sanitară recomandă evitarea consumului de castraveţi, roşii şi salată crude. O recomandare care face ravagii pe pieţele de legume din Spania şi Olanda, primii furnizori ai Germaniei. În plus, faptul că oficialii germani au recunoscut că nu castraveţii spanioli ar fi la originea epidemiei, a provocat furie la Madrid dar şi zâzanie în alte capitale.

Spaniolii care estimează că pierd săptămânal 200 de milioane de euro, au promis că vor cere compensaţii financiare oraşului Hamburg dar si Uniunii Europene. Pe lângă Germania, alte state precum Danemarca, Cehia, Luxembourgul, Ungaria, Suedia, Belgia şi Rusia blochează intrarea castraveţilor spanioli pe teritoriile lor. Alte state penalizate, Olanda şi Belgia, ar pierde săptămânal 10, resepctiv 3 milioane de euro, şi ar putea şi ele pretinde  compensaţii. În Franţa, unde au fost semnalate trei cazuri de contaminare cu bacteria E.coli, autorităţile au cerut omologilor germani şi spanioli mai multă transparenţă. De asemenea Parisul a pus pe picioare o celulă de criză pentru a evita o epidemie de Escherichia coli, bacteria ucigătoare. O bacterie care are toate motivele să se găsească eventual pe legume. De ce, ne explică doctorul Saida Barnat:

“Apa folosită la irigaţii dar mai ales îngrăşămintele adică dejecţiile animale sunt vectorii de transmisie ai bacteriei E.coli. De aceea  a spăla legumele este o măsură elementară de igienă. Pe legume poate exista praf sau orice altă mizerie.”

Originea bacteriei ar putea fi deci nu leguma în sine ci mediul în care a stat şi felul în care a fost tratată - în speţă unul foarte tradiţional, cu bălegar de vacă adică bio cum se spune mai nou în limbaj marketing.

Din păcate criza castravetelui spaniol, acuzat pe nedrept, nu face însă decât să preia ştafeta de la predecesoarele ei: vaca nebună, oul cu salmonela şi puiul bolnav de gripă aviară. Cum remarcă un editorialist al ziarului Libération, "societătile noastre sunt obsedate de principiul de precauţie şi refuză să- şi mai  asume vreun risc. Afacerea cu castravetele este însă scandaloasă mai ales că a fost declanşată de experţi germani care au dat vina pe o legumă venită din altă ţară când poate chiar de la ei de acasă, din Germania, ar fi putut pleca totul. Bănuiala nu poate fi erijată în politică de sănătate publică iar psihoza riscă să fie devastatoare pentru economie dar şi pentru sănătatea oamenilor".