Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bacalaureatul prusac

foto.jpg

Drumul complicat catre bacalaureatul german

Sistemul de educaţie din Germania este unul din cele mai complexe din Europa. Bazat pe modele de formare a tinerilor originare din perioada Imperiul Prusac, sistemul este structurat pe mai multe nivele cu scopul declarat de a întări clasa de mijloc germană – motorul dezvoltării economice.

De la bun început trebuie precizat că politica în domeniul educaţiei germane este atributul guvernării locale din aşa numitele landuri germane. Deşi există o serie de reguli unitare valabile pentru întreaga Republică Federală, diferenţele organizatorice şi de arie curiculară sunt semnificative între regiunile germane. Pentru armonizarea prevederilor din sistem, există o „Conferinţă permanentă a miniştrilor culturii şi educaţiei din landurile Germaniei” care se reuneşte regulat.

Principalele caracteristici ale învăţământului german sunt orientarea practică a diferitelor cicluri educaţionale şi permanenta evaluare a elevilor – efectuată de profesori împreună cu părinţii. Criteriile de evaluare a elevilor sunt menite a stabili care ar fi parcursul educaţional care s-ar potrivi cel mai bine copilului.

După Şcoala Primară (de regulă durează 4 ani, dar în unele landuri poate fi chiar de 5 sau 6 ani) elevii sunt evaluaţi pentru prima dată urmând să fie repartizaţi la una din cele trei variante de ciclu gimnazial existente în Germania: Hauptschule, Realschule sau Gimnaziu.

Acest Ciclu secundar de învăţământ are ca finalitate fie un certificat mediu de absolvire (după 8 sau 10 ani) fie trecerea la echivalentul liceului românesc: Gimnaziul Superior.

              Hauptschule

  • Este un ciclu şcolar orientat foarte pronunţat către meserii şi are o arie curiculară foarte practică.

  • În ultimii ani însă, această formă de învăţământ este foarte criticată pentru rezultatele sale slabe în domeniul educaţiei generale a elevilor. Chiar dacă meseria învăţată este obiectivul principal, părinţii şi specialiştii din domeniu acuză lipsa unei culturi generale mai vaste a copiilor.

  • Aşa încât, în 1990, landurile fostei Germanii de Est au refuzat să introducă acest concept în politica educaţională, iar treptat, majoritatea landurilor din vest au renunţat la model unificându-l cu Realschule.

      Realschule

  • Este un model intermediar mai avansat decât Hauptschule, dar nu atât de generalist şi teoretic precum Gimnaziul.

  • În general, aria curiculară este mai extinsă şi formează elevii pentru orientări profesionale mai complexe.

  • Absolvirea ciclului Realschule îi oferă elevului posibilitatea de a accesa cursuri de formare profesională (incluse în sistemul educaţional german), şcoli profesionale superioare sau chiar facultăţi cu profil tehnic.

    Gimnaziul

  • Este echivalentul liceului românesc şi are ca finalitate un examen de bacalaureat.

  • Gimnaziul este un ciclu şcolar selectiv: elevii sunt evaluaţi permanent, iar dacă rezultatele nu corespund, aceştia pot fi transferaţi oricând către Hauptschule sau Realschule.

  • Promovarea bacalaureatului este singura modalitate de a studia mai departe la universităţi germane, iar examenul este susţinut după 12 sau 13 clase de învăţământ preuniversitar.

  • În prezent, mai multe landuri germane tind să opteze pentru aşa numitul „Turbo-Bac” după 12 clase, dar dezbaterea este extrem de intensă şi departe de finalitate.

  • Criticii acestei măsuri susţin că elevii germani nu ar mai avea timp de activităţi extra-şcolare, dintre care cea mai importantă ar fi Voluntariatul. Activităţile în folosul societăţii sunt foarte apreciate în Germania.

Date şi fapte

În fiecare an în Germania, numărul elevilor care promovează examenul de bacalaureat în urma Gimnaziului (n.r. – acesta este cel mai potrivit termen de comparaţie cu sistemul românesc) este în medie de 300.000.

Raportat la o populaţie de aproape 80 de milioane şi calculat ca pondere a promovării în rândul tinerilor de 18-20 de ani din orice formă de învăţământ, rata bacalaureaţilor germani este destul de scăzută: 43%.

În raport cu media cheltuielilor bugetare pentru educaţie din statele OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa), Germania cheltuie destul de puţin: 4,7% din PIB faţă de 6,2%.