Asigurarea obligatorie pentru locuinţe: „În cazul unui dezastru, va fi dezastru!"

Până acum, mai puţin de 8% din totalul locuinţelor s-au aliniat la prevederile legii, iar consecinţele sunt nefaste pentru că, în caz de calamitate, proprietarii care nu şi-au asigurat locuinţa cu o poliţă obligatorie nu mai au dreptul să ceară despăgubiri de la stat.

Ce se întâmplă după 15 iulie şi care sunt consecinţele nerespectării legii? Ascultă pe larg sau citeşte cele mai importante declaraţii din interviul acordat RFI de primarul Emil Drăghici. Vezi in text mai multe informaţii despre asigurările obligatorii pentru locuinţe, dar şi despre asigurările facultative.

Vor da primarii amenzi în an preelectoral?

• „Primarii au posibilitatea să aplice avertismentul ca şi sancţiune, nu vor aplica neapărat amenda în prima clipă. Cu siguranţă, o vor lua gradual, în sensul că îi vor înştiinţa de obligaţia de a face asigurarea, probabil vor da şi avertismente. Refuz să cred că va exista primar care să dea amendă că nu a făcut omul asigurare!”, spune primarul Drăghici.

Dacă oamenii nu îşi încheie poliţe de asigurare pentru case şi nu sunt nici amendaţi, ce se întâmplă în cazul unui dezastru?

• „În cazul unui dezastru, va fi dezastru! Oamenii vor suferi necazurile, primarul n-are de unde să dea bani, fiindcă nu mai poate să vină cu bani din bugetul local, şi atunci vor vedea toţi oamenii că este bine să te asiguri.”

• „Până nu dăm cu capul de pragul de sus, nu vom vedea pragul de jos... Chiar citeam zilele trecute din vorbele de duh ale lui Winston Churchill - el spunea că, dacă ar putea, ar scrie pe uşa fiecărui proprietar să se asigure.”

Hiba din lege

• „Are, pe fond, o mare eroare legea. De ce: pentru că trebuia tratat impozitul pe clădiri împreună cu asigurarea, pentru că la urma urmei sunt ambele obligatorii. În felul acesta, partajam - deci parte din impozitul pe clădiri îl dădeam pentru asigurare. Cu siguranţă era urmărit impozitul pe clădiri ca un tot şi din el dădeai şi asigurarea, şi atunci nu s-ar mai fi ajuns în această situaţie” (în care proprietarii nu s-au asigurat decât în mică măsură până la această oră – n.red.).

Situaţia menţionată de Emil Drăghici este similară cu prevederile în vigoare înainte de 1989, respectiv Decretul 471/1971 cu privire la asigurările de stat, când Administraţia Asigurărilor de Stat - ADAS, deţinea monopolul de stat în operaţiuni de asigurări, reasigurări şi comisariat de avarie. Primele de asigurare obligatorie ţineau atunci cont de suprafaţă, de mediu – urban sau rural –, şi de instalaţiile cu care erau dotate. Cu alte cuvinte, prima era inclusă în impozitul pe locuinţă şi era urmărită de autorităţi ca oricare altă creanţă fiscală.

„Personalul din primărie ar trebui să întocmească poliţele de asigurare.” Ar fi mai motivat funcţionarul public în a-l mobiliza pe proprietar să se asigure?

• „Trebuia să existe o acţiune concertată în sensul că poliţele obligatorii să fie întocmite de către personalul din aparatul primăriei. Calea imediată este ca asigurările să fie făcute de către cei din aparatul de lucru al primarului, ca să existe o cointeresare a funcţionarului public pentru a-l mobiliza pe proprietarul de locuinţă să se asigure.”

De ce plăteşte toată lumea, adică proprietarii care, teroretic, nu sunt expuşi unui risc de inundaţie, cutremur, alunecare de teren? Motivaţia asigurării obligatorii – principiul solidarităţii sociale

• „Aceste asigurări au la bază principiul solidarităţii sociale. Trebuie să iei şi de la cei care nu sunt expuşi riscului. (...) Solidaritatea socială înseamnă să iei de la mulţi ca să ajuţi pe cei puţini. Şi atunci, trebuie să determini o pătură de la care să iei, şi pătura o reprezintă proprietarii de locuinţe”, încheie primarul Drăghici.

Asigurările facultative sunt valabile, în anumite condiţii

Legea 260/2008, republicată în 2011, privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor prevede că deţinătorul unei asigurări facultative care include cele trei riscuri naturale – inundaţii, cutremure sau alunecări de teren – nu este obligat să încheie şi poliţa obligatorie.

Diferenţa în acest caz este că, în caz de calamitate, asiguraţii nu vor mai fi despăgubiţi de PAID (Pool-ul de asigurare împotriva dezastrelor naturale), aşa cum obligă legea, ci de către respectiva societate de asigurări la care şi-au asigurat casa.

Ce trebuie să ştim despre asigurările obligatorii

Costul unei poliţe de asigurare obligatorie este de 10 sau 20 de euro, în funcţie de materialul din care este construită casa.

Companiile autorizate să vândă poliţe de asigurare obligatorie pentru locuinţe (PAD) sunt cei 13 acţionari ai PAID: ABC Asigurări, Astra Asigurări, ARDAF, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins Romania, Generali, Grawe Romania, Groupama Romania, Platinum Asigurări, Uniqa Asigurări.

Ce este PAID. Pool-ul de asigurare împotriva dezastrelor naturale PAID este un component al programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administrației și Internelor. Conform prevederilor legii, PAID gestionează asigurarea obligatorie a locuințelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României - cutremur, inundații și aluneări de teren. Pool-ul s-a constituit ca societate comercială, în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 13 societăți de asigurare. Activitatea efectivă a PAID a început în luna februarie 2010, iar prima zi de emitere a asigurărilor obligatorii pentru locuințe a fost 15 iulie 2010.

Cum arată poliţa de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale (PAD)

Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale - PAD - acoperă daunele produse construcțiilor cu destinația de locuință de oricare dintre cele trei riscuri de catastrofe naturale - inundații, cutremur, alunecări de teren, ca efect direct sau indirect al producerii acestora. Fără asigurarea care acoperă riscul de cutremur, alunecări de teren şi inundaţii, oamenii nu mai pot cere statului să îi despăgubească în caz de dezastre naturale.

PAD trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

• Denumirea/numele și sediul/domiciliul părților contractante;

• Numele beneficiarului asigurării;

• Tipul locuinței și adresa acesteia;

• Suma asigurată obligatoriu;

• Prima obligatorie și termenele de plată a acesteia;

• Perioada de valabilitate a contractului de asigurare;

• Numărul și titlul actului normativ în temeiul căruia s-a emis PAD.

Pe fiecare poliţă PAD apare înscris „Asigurarea obligatorie a locuinţei în baza Legii 260/2008” şi poartă sigla PAID.

Potrivit site-ului PAID, în perioada 15 iulie 2010 - 1 iulie 2011 au fost emise sub 600.000 de poliţe, adică circa 7% din totalul fondului locativ din România, de aproximativ 8,4 milioane de locuinţe (potrivit datelor INS).