Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa, sinonimă cu criza

europa-sinonima-criza.jpg

Europa, sinonimă cu criza. Reuters/Lisi Niesner

Toată presa europeană a recurs în ultimele 48 de ore cam la aceleaşi titluri pentru a evoca summit-ul de joi de la Bruxelles. El este considerat ca fiind unul "crucial", "istoric" sau al "ultimei şanse". Percepţia opiniei publice europene însă, sau mai precis a europenilor care sunt afectaţi de criză, este însă alta. La Paris o parte a presei evocă decepţia europenilor în faţa Europei.

Este cazul cotidianului Libération care ne propune joi reportaje din câteva ţări unde "indignarea" populaţiei ia amploare: Marea Britanie, Spania şi Italia fac parte dintre ele. Din 2008 încoace, când a izbucnit criza financiară mondială, pe fondul multiplicării "summit-urilor" istorice ale Uniunii Europene, o parte din populaţia acesteia începe să vadă construcţia europeană cu alţi ochi. Din păcate, din ce în ce mai mult, Uniunea Europeană începe să fie sinonimă cu ideea de rigoare şi austeritate, şi nu cu ideea de progres şi de protecţie.

Întreaga Europă este de fapt împotmolită într-o criză a datoriei publice, iar omul de rând nu prea înţelege cum de a ajuns în această situaţie Uniunea Europeană. Ea era atât de mândră, cu puţin timp în urmă, de cea mai mare realizare a ei, moneda unică euro, dar şi de spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor creat în sânul ei... De la căderea comunismului încoace întreaga Uniune a arborat un stindard liberal, ba chiar ultraliberal afirmând sus şi tare că prosperitatea pentru toţi este garantată în mod natural de politica de privatizare şi de promovare a liberei concurente. Globalizarea le-a fost prezentată europenilor ca noua mare utopie a mileniului trei, vastă operaţiune de conectare a pieţelor din care Europa nu avea de câştigat.

Ei bine, astăzi, majoritatea europenilor par să creadă exact contrariul. În plus, investitorii străini încep să evite zona euro.  Statele Unite privesc şi ele cu nelinişte la ce se întâmplă în Europa pentru că agravarea crizei datoriei publice în această zonă a lumii riscă să aibă repercusiuni şi asupra altor economii.

Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, se simte şi ea afectată pentru că jumătate din exporturile ei sunt absorbite de ţările care au în comun moneda unică.

Un enorm cerc vicios s-a creat de fapt pe planetă, în contextul acestei crize a datoriei publice din Europa. Pieţele financiare au de fapt o atitudine sinucigaşă atacând fără încetare zona euro şi vizând dispariţia monedei unice şi chiar destrămarea Uniunii Europene. Sistemul economic mondial bazat pe speculaţii a ajuns în situaţia de a nu mai avea obiective decât pe temen scurt. Ori, presupunând că în câţiva ani speculatorii chiar ar reuşi să distrugă Europa, ei înşişi se vor vedea aspiraţi de ciclonul unei crize mondiale de o gravitate inimaginabilă.

"Euro - eşecul interzis" - iată titlul de pe prima pagină a ziarului economic LES ECHOS, o manieră de a răspunde la întrebările puse mai sus... Europa trebuie să se reconstruiască politic pentru a face faţă atacurilor speculative şi crizei actuale, spun cei mai mulţi dintre comentatori. Zeci de propuneri sunt formulate de specialişti, cum ar fi aceea de a li se interzice agenţiilor de notaţie să se pronunţe în privinţa datoriilor suverane în cazul ţărilor care beneficiază de planuri de sprijin. Această ultimă frază sună cam tehnic, dar ea pune în lumină faptul că există soluţii tehnice pentru ieşirea din criză. Cu o condiţie însă: ca Europa să aibă un cap politic şi eventual o guvernanţă economică.

 
Matei Vişniec:Europa, sinonimă cu criza