Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum arată sărăcia în Franţa?

default.png

RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
Sursa imaginii: 
RFI

Potrivit unor cifre oficiale publicate la Paris de Institutul Naţional de Statistică, sărăcia creşte din 2002 încoace în Franţa. Un fenomen care provoacă nelinişte şi multe comentarii.

Ultimele cifre despre sărăcia din Franţa se referă la perioada 2008-2009 şi rezultă că numărul persoanelor considerate sărace a crescut de la 7.800.000 la 8.200.000. Experţii cred că în momentul când vom avea şi cifrele pe ultimii doi ani, tabloul va fi şi mai întunecat.

Pentru unele ţări, criteriile cu care operează Franţa ar putea părea mai degrabă generoase: pragul de sărăcie este stabilit de francezi la un venit de 954 de euro pe lună. Ceea ce ar putea părea o sumă importantă pentru un român, un bulgar sau un ucrainean este însă una "la limită" pentru o familie din Franţa, care plăteşte chirie şi are mai multe guri de hrănit, asigură şcolaritatea unui copil şi plata transporturilor, ca să nu mai vorbim de alte cheltuieli zilnice, într-un context în care multe avantaje sociale dispar sau sunt pe cale de a fi diminuate.

 

Franţa "a ratat trenul modernizării" acum zece ani

 

Comentatorii avizaţi nu dau vina integral pentru sărăcia din Franţa pe creşterea şomajului şi nici pe criza economică mondială. Directorul Observatorului francez în materie de inegalităţi, Louis Maurin, declară în Le Monde că Franţa a ratat trenul modernizării cu zece ani în urmă şi că a risipit banii, acordând reduceri de impozit de care de fapt tot categoriile înstărite au profitat. 4.500.000 de persoane trăiesc acum cu doar aproximativ 770 de euro pe lună.

Cu totul derutant pentru o ţară bogată ca Franţa apare faptul că 351.000 de studenţi sunt clasaţi în categoria săracilor. În fiecare an, mai spune Louis Maurin, Franţa risipeşte 80 de miliarde de euro sub forma unor cadouri fiscale acordate unor clase înstărite. Or, din aceşti bani, jumătate ar putea fi folosită pentru programe sociale, iar jumătate pentru reducerea deficitului public.

Această recomandare ar putea fi urmată în perioada următoare de Guvern, căruia tocmai i-a fost înmânat un raport de o mie de pagini privind diversele "refugii fiscale", de care beneficiază unii francezi.

 
Matei Vişniec, despre sărăcia în Franţa