Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cea de-a treia vizită a Papei în Germania

cea-treia-vizita-papei-germania.jpg

Cea de-a treia vizită a Papei în Germania

Benedict al XVI-lea va fi prezent între 22 şi 25 septembrie la Berlin, Erfurt şi Freiburg în dubla sa calitate de şef al statului Vatican şi ca lider spiritual al romano-catolicilor din întreaga lume. Este cea de-a treia vizită în Germania de cînd, în 2005, Joseph Ratzinger fusese ales Papă. Vizita papală a stîrnit un val de critici în Germania.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Politicieni germani au cerut mai multă „cumpătare” în dezbaterea iscată în preajma vizitei Papei Benedict al XVI-lea. Suveranul Pontif urmează să rostească joi o cuvîntare în Bundestag. Circa 100 de deputaţi au anunţat că vor boicota şedinţa, protestînd astfel împotriva prezenţei episcopului Romei într-o instituţie a statului.
 
Într-un interviu difuzat miercuri de postul naţional de radio, Deutschlandfunk, vicepreşedintele Bundestagului, Wolfgang Thierse a spus că el nu înţelege iritările şi „agresivitatea discuţiilor” declanşate în urma anunţului că Papa va vorbi în parlament. Nimeni nu este obligat să asiste la cuvîntare, a spus Thierse.
 
Benedict al XIV-lea urmează să se întîlnească la Erfurt cu reprezentanţi ai bisericii protestante, tocmai în mănăstirea în care reformatorul excomunicat Martin Luther (1483-1646) era călugăr. Preşedintele Consiliului Bisericilor Evanghelice din Germania (EKD), Nikolaus Schneider va participa la întînirea cu Suveranul Pontif care va avea loc în mănăstirea în care reformatorul Martin Luther şi-a formulat în urmă cu 500 de ani celebrele teze care au marcat ruperea de biserica Romei.
 
Faptul că Biserica romano-catolică interzice participarea la euharistie credincioşilor care aparţin altor confesiuni este considerată ca o piedică majoră pentru ecumenism. În pofida interdicţiei marţi preoţi catolici au îndrăznit să organizeze la Berlin o slujbă comună, catolic-lutherană, împărtăşindu-i şi pe protestanţi. Arhiepiscopul catolic de Berlin a şi anunţat că preoţii respectivi vor avea de suportat consecinţele.
 
Critici aspre la adresa politicii confesionale catolice au venit şi din partea unor teologi şi grupuri civice care resping discriminarea homosexualilor, a persoanelor divorţate şi a celibatului impus preoţilor catolici. Totodată este criticată şi atitudinea intransigentă a bisericii faţă de folosirea anticoncepţionalelor şi a neadmiterii femeilor de a exercita profesiunea de preot.
 
Critici la adresa Papei au venit şi din cauza poziţiei conciliante pe care a adoptat-o Benedict faţă de predecesorul său Pius al XII-lea (Eugenio Pacelli, 1876–1958). Acest Papă care urmează a fi beatificat de către Benedict a fost „un complice al fasciştilor”, notează istoricul Karlheinz Deschner, într-un amplu articol publicat în ziarul „Frankfurter Rundschau” .
 
Pacelli este acuzat mai ales pentru faptul că nu s-a distanţat faţă de politica rasială a regimului hitlerist care a culminat în Holocaust. Pius al XII-lea este considerat drept un tradiţionalist catolic notoriu. Simpatiile lui Benedict pentru acest Papă controversat sunt considerate drept dovezi pentru linia conservatoare pe care o urmăreşte în politica sa pastorală.
 
Prin această politică se marchează şi o oarecare distanţare faţă de conciliul Vatican II, iniţiat de Papa Ioan al XXIII-lea şi continuat de Papa Paul al VI-lea. Aceştia au introdus cîteva reforme importante în cadrul bisericii catolice.
 
Un alt aspect criticat al actualului pontificat - care reliefează linia conservatoare - este faptul că Papa nu a schiţat nici un gest în vederea abolirii dogmelor adoptate în secolul al XIX-lea. Atunci Pius al IX-lea (1792-1878) a introdus dogma infaibilităţii papale şi a concepţiei imaculate a fecioarei Maria, fiind în acelaşi timp şi un combatant vehement al liberalismului şi al democraţiei burgheze. (Ortodocşii şi protestanţii resping doctrina infaibilităţii papale cît şi cea despre purgatoriu, ca loc de purificare tranzitorie a păcătoşilor după moarte.)
 
Benedict al XVI-lea va fi prezent între 22 şi 25 septembrie la Berlin, Erfurt şi Freiburg în dubla sa calitate de şef al statului Vatican şi ca lider spiritual al romano-catolicilor din întreaga lume. Este cea de-a treia vizită în Germania de cînd, în 2005, Joseph Ratzinger fusese ales Papă. Prima vizită a fost la Köln, în 2005, unde a participat la congresul mondial al tineretului. Cea de-a doua vizită a avut loc în 2006 în ţinutul său natal, Bavaria, şi a fost mai degrabă una privată.
Actuala sa vizită este atît una pastorală cît şi una de stat.
 
Costurile vizitei se ridică la circa 30 de milioane de euro. Adică 1 euro pe cap de catolic german. Vizita pastorală culminează în slujba pe care o va ţine joi la Berlin în stadionul olimpic. La slujbă vor participa peste 700 de preoţi şi vor asista 70.000 de persoane. În presa anglo-saxonă s-a subliniat faptul că stadionul fusese ridicat de către regimul lui Hitler care în 1936 a încercat să muşamalizeze faţa reală a dictaturii naziste.
 
Totodată s-a subliniat şi faptul că Joseph Ratzinger fusese membru al organizaţiei hitleriste de tineret (Hitlerjugend - HJ). Editurile germane au publicat mai multe cărţi care tematizează subiectul Benedict.
 
Una dintre aceste cărţi aparţine lui Georg Ratzinger şi se numeşte: „Fratele meu, Papa” - "Mein Bruder, der Papst". Şi Georg Ratzinger este preot catolic. În cartea amintită evocă anii petrecuţi împreună, făcînd şi cîteva dezvăluiri inedite legate de viaţa actualului Suveran Pontif.
William Totok, Berlin:Cea de-a treia vizită a Papei în Germania