Problemele agriculturii româneşti discutate la Iaşi

La masa rotundă organizată la Iaşi de RFI România împreună cu Departamentul de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Alexandru Ioan Cuza  au participat deputatul Adrian Rădulescu, omul de afaceri Mihai Lungu, Ana Maria Florea - responsabil PR Cora România, Cristian Surubaru – reprezentant al Eurodesk Brussels Link şi Iulia Popescu – reprezentant al Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum. Dezbaterea a fost moderată de corespondentul RFI la Iaşi, Violeta Cincu .

 “Această dezbatere este o punte între agricultură şi agricultura ca subiect de presă. Deseori agricultura este o pagină lipsă pe agenda media”, a deschis dezbaterea jurnalistul Violeta Cincu. În sală au fost prezente peste 70 de persoane: studenţi ai Departamentului de Jurnalism, ai Facultăţii de Economie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, ai Universităţii de Agronomie, mici producători şi directorii Direcţiei Agricole Iaşi şi APIA. ,,Avem două Românii?Una urbană şi cealaltă rurală pe care am uitat-o 20 de ani?,, a fost prima provocare lansată invitaţilor. Deputatul Adrian Rădulescu a spus că într-adevăr avem două Românii, dar de România rurală nu se prea vorbeşte. Deputatul Adrian Rădulescu a încercat să ofere un răspuns la întrebarea: ,,De ce nu sunt atraşi tinerii de agricultură,, : “Ei vor să nu miroase a porc, să nu fii murdar, dar banii nu au miros. Din păcate în ultimii 20 de ani nu s-a vorbit frumos despre agricultură,  e o ruşine să fii agricultor în România, asta-i realitatea pentru tineri” a declarat acesta.

,,Venind spre Iaşi am luat cartofi de la poarta unui ţăran cu 50 de bani kilogramul,, a povestit Adrian Rădulescu. A fost momentul în care,  responsabil PR Cora România Ana Maria Florea a adus în dezbatere un alt subiect: din cauza faptului că nu sunt înregistraţi la stat, agricultorii au foarte mult de pierdut, ei nu pot altfel să-şi valorifice producţia:”De ce nu avem producători locali, pentru că nu dau factură. Nu putem să le luăm marfa dacă ei nu ne dau factură. Şi apoi sunt şi foarte mulţi care lăsa pământul pârloagă.” a mai spus PR-ul Cora România.

Omul de afaceri Mihai Lungu a intervenit şi a precizat că în România nu a fost nici o strategie pentru accesarea fondurilor europene : “Ne-am bătut joc de banii europeni. Îmi pare rău să văd că aproape jumătate din investiţiile făcute pe banii SAPARD sunt închise, că au dat faliment. În România merge abatorul de garaj, pentru că abatorul de garaj acre taie 50 de porci, lucrează la negru şi o duce foarte bine. Pe când abatoarele mari, dau faliment pe capete. ”

Unul dintre micii producători prezenţi la dezbatere a adus în discuţie subiectul ,,spăgii,, pe care agricultorii o dau pentru a accesa fonduri europene, dar aici atât deputatul Adrian Rădulescu cât şi omul de afaceri Mihai Lungu au negat că s-ar fi întâlnit cu aşa ceva în perioada în care au ajutat 100 de fermiere să acceseze fonduri de la Uniunea Europeană (UE). Cristian Surubaru – reprezentant al Eurodesk Brussels Link a prezentat câteva modalităţi prin care accesarea fondurilor Uniunii să se facă mai uşor:  o reformare profundă a exploataţiilor de dimensiuni medii, modernizarea spaţiului rural, deblocarea economică a acestuia şi o cofinanţare simplificată pentru bănci. Acest ultim aspect a fost dezvoltat de Adrian Rădulescu, care a adus în discuţie reticenţa băncilor în a acorda credite agricultorilor: “Băncile nu sunt dispuse să facă cofinanţare pentru fondurile europene, deoarece consideră că împrumuta statul. Nu au specialist în domeniu şi au un spor de risc ridicat pe agricultură, şi mai mult, nu oferă bani celor fără experienţă. Suntem singura ţară din UE care nu are o Bancă Agricolă.”

Prezent în sală, un agricultor de 66 de ani, a ţinut să îi contrazică pe invitaţi, astfel acesta a povestit cum se luptă cu hăţişul de documente şi cu băncile pentru a putea primi cofinanţare, a acuzat birocraţia instituţiilor române şi că guvernanţii au făcut praf agricultura, ei fiind vinovaţi. “Noi ce am avut la oraş am distrus totul, la sat nici nu mai vorbesc. Satul românesc nu seamănă cu satul din Vest, dar nici oraşul românesc nu seamăn cu oraşul din Vest. La noi toată agricultura este ecologică, pentru ca oamenii nu au bani să cumpere îngrăşăminte. Dar, asta-i o discuţie, nu se schimbă nimica”, a mai adăugat fermierul.

În continuare, invitaţii au discutat despre subvenţiile date producătorilor români în funcţie de numărul de hectare şi de diferenţele dintre legile aplicate în România comparative cu alte state ale Uniunii Europene. Adrian Rădulescu a explicat modul în care investiţiile private în sectorul cercetării în agricultură au mai mare succes faţă de cercetarea de la stat, unde oamenii: “fac cercetare doar ca să primească un salariu, şi nu ca să iasă ceva bun.”

Identitatea statului românesc a fost apărată de cei prezenţi şi s-a propus o soluţie pentru ca agricultura să dea roade şi să implice şi mai mulţi tineri. Această rezolvare a problemei a venit din partea responsabil PR Cora România Ana Maria Florea, care a înfiinţat o asociaţie care va sponsoriza, pentru început, proiectele mici din agricultură, după care dacă totul iese bine, şi pe cele mari: “Avem nişte bani, pe care, noi, Cora, vrem să-I cheltuim în agricultură.” a precizat aceasta./Material realizat în colaborare cu Agenţia de ştiri a Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi