Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Anchetă: România, implicată în trafic de arme către fosta Iugoslavie în anii 90

o-femeie-isi-plange-ruda-victima-masacrului-srebrenita-1995-foto-reuters.jpeg

O femeie îşi plânge ruda, victimă a masacrului de la Srebreniţa, 1995. Foto Reuters

Istoria recentă a Europei poartă stigmatul unui război care tulbură încă viaţa cotidiană. Peste 130.000 de oameni au murit în timpul confruntărilor din spaţiul iugoslav, iar armele care i-au ucis au provenit inclusiv din România. Potrivit unei anchete realizate de o echipă de jurnalişti sloveni pentru publicaţia 100 Reporters, România, Bulgaria, Polonia, Ucraina şi Rusia sunt suspectate de trafic de armament în timpul conflictelor din anii 90.

În acel moment, vânzarea de arme către regiunea de conflict era interzisă, prin rezoluţie ONU. Dar iată că, după 20 de ani, ies la lumină informaţii potrivit cărora statele vecine au profitat de pe urma lui şi l-au prelungit, notează jurnaliştii. Ancheta lor a durat mai bine de trei ani şi se bazează pe analiza a mii de documente oficiale obţinute în virtutea legii pentru accesul la informaţii, din arhivele serviciilor secrete şi ale poliţiei. Datele relevă că cele cinci state au fost implicate activ în traficul de armament, obţinând profituri de milioane de dolari.

Cartierul general al operaţiunii era localizat la Viena, iar operaţiunile logistice s-ar fi desfăşurat cu sprijinul serviciilor secrete şi al unor grupări mafiote din Italia, Albania şi Rusia. Tranzacţiile financiare s-ar fi realizat prin intermediul unei bănci ungare, în contul unor companii înregistrate în Panama. Se pare că Marea Britanie ar fi acordat împrumuturi pentru achiziţionarea de armament, ca şi Germania.

În ceea ce priveşte România, documentele analizate de reporterii sloveni relevă că, în decembrie 1991 şi ianuarie 1992, trei nave ar fi părăsit portul Constanţa. Încărcate cu 200 de containere conţinând 3500 de tone de armament, cele trei nave aveau destinaţia Koper (Slovenia). De aici, armamentul a fost direcţionat către Croaţia şi Bosnia-Herţegovina.

"Tranzacţiile comerciale secrete şi ilegale au făcut ca anumite persoane să acumuleze o bogăţie imensă", subliniază Zdenko Čepič, analist la Institutul pentru Istorie Contemporană de la Ljubljana. Portul Koper, mai spune acesta, era un loc prielnic pentru traficul de armament, acesta fiind ignorat de inspecţiile internaţionale. Supervizarea portului se făcea chiar de către responsabilii sloveni, care permiteau importul de arme şi muniţie din alte state europene.

Embargoul ONU a fost aspru criticat, deşi era menit să ţină armele departe de zona de conflict. Serbia a profitat enorm de pe urma lui, având practic la dispoziţie arsenalul raportat la Iugoslavia ca întreg, în faţa căruia Slovenia, Croaţia sau Bosnia-Herţegovina erau iniţial lipsite de apărare. Apărare transformată într-o sursă de câştig pentru traficanţi şi statele din jur, inclusiv pentru Rusia, care votase în Consiliul de Securitate ONU pentru impunerea embargoului. Armele şi muniţia obţinute pe această cale au fost însă mai apoi îndreptate către minorităţi, în conflictele interetnice. Este evident aşadar că traficul masiv de arme a influenţat rezultatul războiului din fosta Iugoslavie.

Citeşte restul articolului pe 100 Reporters.