Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, destinaţie pentru imigranţi

migrants-spotlight-foto-mits-euorg.jpg

Migrants in the Spotlight. Foto mits-eu.org.jpg

Imigraţia în România a crescut odată cu intrarea în Uniunea Europeană. La sfârşitul anului trecut, în România se aflau peste 59.000 de străini rezidenţi legal. Cei mai mulţi străini cu rezidenţă permanentă provin din China, Turcia şi Siria, arată studiul “Migrants în the spotlight” realizat de Fundaţia Soros. Legislaţia românească privind imigraţia are o serie de lacune care îngreunează şi mai mult viaţa celor care cer rezidenţă.

Liliana Simionescu:

În lume, una din 33 de persoane este migrantă. La fiecare un minut, una din opt persoane este nevoită să îşi părăsească locuinţa pentru a scăpa de conflicte şi persecuţie. Acestea sunt doar câteva date generale despre ce înseamnă migraţia la nivel global. În România, numărul imigranţilor nu este mare, ci de doar 0,3%, însă este în creştere după intrarea în Uniunea Europeană. Potrivit datelor Fundaţiei Soros, numărul permiselor de muncă eliberate din ianuarie până în aprilie 2011 a crescut cu 20% pentru chinezi, cu 13% pentru bonele filipineze şi cu 16% pentru cetăţenii turci.

Accesul pe piaţa muncii din România, “favorabil până la un anumit nivel”

Odată ajunşi în România, imigranţii se confruntă cu probleme ce ţin de locul de muncă, recunoaşterea diplomelor sau accesul la serviciile de sănătate, drepturi pe care legislaţia românească privind imigraţia încă nu le acordă. “Sunt foarte multe acte pe care trebuie să le obţină din ţara de origine, angajatorul trebuie să facă mai multe formalităţi, este un procedeu foarte lung şi anevoios. În principiu, din ce am observat noi, sunt probleme cu accesul la asistenţa medicală, la serviciile de bază, asistenţa socială sau în ceea ce priveşte educaţia. Recunoaşterea calificărilor, recunoaşterea diplomelor, este o problemă”, declară pentru RFI Andra Bucur, coordonator de programe la Fundaţia Soros.

Accesul pe piaţa muncii din România “este favorabil până la un anumit nivel”, România şi Estonia sunt singurele ţări europene care nu sunt pregătite pentru nevoile migranţilor, arată Indexul de Politică de Integrare a Migranţilor.

Răbdare, înţelegere şi încredere

Un imigrant camerunez care se află de şapte ani în România povesteşte în câteva cuvinte experienţa prin care a trecut în tot acest timp. “O problemă a fost limba română, dar fiind francofon, sunt nişte cuvinte care seamănă între ele. Al doilea lucru, a fost obţinerea documentelor care a durat doi ani şi jumătate şi asta a fost cel mai mare stres al meu până acum. A treia problemă, locul de muncă, pentru că a trebuit de fiecare dată să explic şi să dau legile care îmi dau voie să lucrez în România, adică în mai multe locuri unde am fost cei de la resurse umane nu erau informaţi. Pentru un imigrant trebuie răbdare, răbdare multă şi să înţeleagă că România este o ţară mare, mai are ceva experienţă, dar mai sunt şi alte ţări din vest, mai avansate care încă mai fac greşeli. Trebuie să aibă răbdare şi multă credinţă”, spune cetăţeanul din Camerun.

Problema migranţilor nu se opreşte numai la accesul la servicii şi lipsa de drepturi, ci şi la imaginea nerealistă expusă uneori de presă. Marea Britanie este un exemplu direct de titluri de ziar uneori rasiste şi pline de stereotipuri. Jurnalist şi lector la University of West of England, Mike Jempson are un ONG specializat în consiliere, informare şi cercetare în etica mass-media: “Problema solicitanţilor de azil a devenit un subiect important în Marea Britanie, la fel de important ca cel al imigraţiei. Întotdeauna a fost o problemă politică. Unul dintre lucrurile pe care le facem în Marea Britanie este încercarea de a-i convinge pe jurnalişti să scrie cu acurateţe, să verifice sursele şi să nu creeze şi să promoveze stereotipuri. Una dintre recomandări este aceea ca jurnaliştii să-i cunoască direct pe acei oameni, să le asculte poveştile şi să înţeleagă contextul. Acesta este un mod mai bun de a explica probleme ca imigraţia şi solicitarea de azil. Mass-media are un rol crucial”, spune Mike Jempson, jurnalist şi lector la University of West of England şi director la The Media Wise Trust.

România, din ţară de tranzit - ţară de destinaţie

Raportul Fundaţiei SorosMigrants în the spotlight” arată că, în 2011, România, o ţară de emigraţie - dacă se ia în considerare că aproape 3 milioane de români se află în afara graniţelor - devine mai mult decât o ţară de tranzit, transformându-se într-o ţară de destinaţie. Potrivit Eurostat, în perioada 2008-2060, România va înregistra o rată netă a emigraţiei de 18% la mia de locuitori.

Liliana Simionescu, Magazin european: România, destinaţie pentru imigranţi