Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reforma in sanatate: Basescu vs. FMI si Banca Mondiala

Presedintele Romaniei Traian Basescu a acordat ieri seara un interviu postului national de televiziune in care a abordat si tema reformei in sanatate. Desi mai devreme in cursul aceleiasi zile seful statului afirma ca nu ar exista niciun motiv care sa impiedice noua lege a sanatatii sa fie pusa in dezbatere publica – aruncand blocajul pe seama UDMR si a unor baroni din sistem – Basescu a revenit cu clarificari din cauza unor dezvaluiri ale presei.

HotNews.ro a publicat in dupamasa zilei de ieri continutul unei scrisori venita din partea FMI si a Bancii Mondiale care face o serie de aprecieri extrem de dure la adresa proiectului elaborat de echipa de consilieri ai presedintelui. Traian Basescu a declarat la TVR ca acest document a fost primit in urma cu trei saptamani de autoritatile romane si ca el nu contine decat detalii minore, in niciun caz chestiuni majore care sa impiedice publicarea draftului de lege.

Despre ce este vorba in documentul primit de Romania?

Desi declaratiile sefului statului sunt confirmate de surse apropiate cercului care elaboreaza legea – ne referim aici la declaratiile privind blocarea legii de catre UDMR si unele elemente din sistem – afirmatiile presedintelui Basescu nu sunt intocmai cu realitatea continuta de scrisoarea institutiilor internationale.
E drept ca si FMI si BM sustin in continuare ideea de reforma a sistemului sanitar romanesc dintr-o cauza extrem de simpla si evidenta: statul nu isi mai poate permite sa sustina sanatatea in administrare publica, iar managementul defectuos al si asa putinilor bani din sistem face lucrurile si mai rele. Dar expertii internationali atrag atentia ca proiectul de lege – in forma sa actuala care circula pe surse – nu indeplineste motivul principal pentru care a fost scrisa: controlul mai strict si mai eficient al banilor din sistem in lipsa unor „reguli clare si sanctiuni dure”.

Contradictiile zilei de 21.12.2011

Presedintele Traian Basescu a subliniat in declaratia sa necesitatea ca „ceea ce nu reusim acum, trebuie sa fie facut in noul sistem”. Seful statului se referea la „urmarirea banului in sistem”.
Cu toate ca scrisoarea FMI si a BM mentioneaza intocmai acest defect al proiectului, presedintele a declarat ca documentul ar contine numai „chestiuni foarte tehnice, unele chiar in afara legii”. Expertii internationali atrag atentia asupra faptului ca folosirea rationala a resurselor existente nu va fi stimulata. Indiferent de modelul de asigurari adoptat, existenta unui mecanism de reguli si sanctiuni este esentiala.
Apoi seful statului a mai precizat ca Banca Mondiala a avut obiectii din cauza nedefinirii pachetului de baza in noul sistem – este vorba despre acel cumul de servicii medicale care va fi suportat din contributiile obligatorii platite de angajatori si angajati. Abilitatea lui Traian Basescu a fost demonstrata din nou, presedintele nespunand ca, in esenta, BM este de parere ca fara un pachet de baza nu se poate face reforma, ci ca domnia sa nu vede in asta un motiv pentru a nu scoate legea in dezbatere publica.

Definirea pachetului de baza este cheia de bolta a noului sistem. Prin acesta vor fi fixate serviciile medicale la care vor avea acces pacientii neasigurati sau cei cu asigurare de baza. In lege nu este descris procesul institutional prin care acest pachet de baza va fi definit periodic.

Riscuri identificate de FMI si Banca Mondiala in conditiile unei privatizari salbatice

1. Companiile de asigurari ar putea sa-i refuze pe pacientii scumpi (cei cu afectiuni cronice) prin impunerea unei prime de asigurare foarte costisitoare. Pentru evitarea unui astfel de risc e necesara o formula de redistribuire a fondurilor intre asiguratorii privati in functie de structura listelor cu pacienti (aici se face referire si la experienta Olandei si Cehiei). In prezent, varianta in circulatie prevede o modalitate vaga de decontare a serviciilor medicale de catre asiguratorii privati pe criterii care se pot subsuma termenului de „morbiditate”.
2. Declansarea competitiei libere pe piata asigurarilor de baza cere un sistem de control si monitorizare foarte bine pus la punct. In Olanda, companiile de asigurari private au avut reclame inselatoare (pacientii nu pot verifica corectitudinea informatiilor prezentate in reclame), au crescut ratele de asigurare dupa primul an iar in prezent doar 4 mari companii isi impart piata olandeza. In varianta actuala nu exista un plafon maxim de profit pentru asiguratorii privati, cel putin pentru primul an de functionare si nici nu este stabilita o modalitate ulterioara de schimbare a acestei situatii de fapt. De asemenea lipseste definitia unei entitati cu atributii de verificare a corectitudini reclamelor si evitarea aparitiei unui monopol regional.

Finantare si sustenabilitate

Proiectul de lege stabileste contributia la asigurarile de sanatate la 5,2% din salariu pentru angajator si 5,5% pentru angajat. Schema de calcul a unui principiu de fezabilitate lipseste insa din text. Nicaieri nu este numit un studiu care sa demonstreze daca incasarea acestor contributii este suficienta pentru mentinerea sistemului in functionare. O lege nu poate fi scrisa pe baza unei presupuneri conform careia banii privati – adica pachete suplimentare de asigurare – vor fi atrasi in sistem de la populatie. Aceasta varianta lasa si destul loc de speculatii pe marginea pachetului de baza: va fi acesta (inca nedefinit) atat de mic incat pacientii vor fi obligati sa achizitioneze asemenea pachete suplimentare?

Functionarea spitalelor

Prezenta varianta nu precizeaza in mod explicit categorisirea spitalelor dupa structura de proprietate. Textul contine cuvinte precum „pot fi”. Spitalele pot fi de stat si pot fi private, pot si societati comerciale sau pot fi fundatii sau pot functiona ca pana acum.
Varianta proiectului legii nu precizeaza suficient de precis dupa ce reguli se va desfasura eventualul faliment sau reorganizarea unui spital.
Nu se precizeaza cum va fi organizata practic finantarea spitalelor: prin negocierea bugetelor sau printr-un sistem bazat pe plata pe serviciu?
In forma actuala, bugetele locale ar putea acoperi atat costurile spitalelor private cat si a celor publice.

Aprecieri pozitive din scrisoarea FMI si a BM

“Sustinem dezvoltarea asigurarilor private pentru serviciile medicale neincluse in pachetul de baza. Cand bugetul sanatatii este atat de restrictionat ca in Romania, astfel de asigurari pot juca un rol important, cu conditia ca pachetul de baza pentru asigurarea medicala obligatorie sa acopere toate serviciile medicale esentiale.”
“Nu ne opunem reorganizarii spitalelor publice ca institutii publice, asociatii, fundatii sau companii.”