Claude Guéant: „La Paris, 10% din persoanele deferite justiţiei sunt de naţionalitate română”

Vasile Damian revine asupra acestor cifre:

Claude Guéant promisese un discurs dur despre imigraţie. Ca de obicei, ministrul francez de Interne s-a ţinut de cuvânt, dar a şi inovat. Pentru a avea cifrele imigraţiei pentru anul precedent, trebuie în general să aşteptăm zece luni de zile. Presat, spun analiştii, de mize electorale, Guéant le-a făcut publice la doar zece zile după terminarea anului precedent. Astfel, 2011 poate fi considerat, cum spun francezii, „un excellent cru”, un an ieşit din comun, „nemaiîntâlnit”, avea să spună chiar ministrul de Interne în momentul în care anunţa depăşirea cu 5000 a numărului de expulzări faţă de obiectivul fixat acum un an.

Aproape 33.000 de clandestini au fost trimişi acasă, de trei ori mai mulţi decât în 2002. Un rezultat datorat noii legi a imigraţiei, a şaptea de zece ani încoace, adoptată anul trecut în vară şi care reduce posibilităţile de recurs ale clandestinilor. „Progrese” au făcut Claude Guéant şi servicile sale şi în refuzarea permiselor de şedere acordate străinilor, cu aproape 4% mai puţine anul trecut decât în 2010. În sfârşit, ultimul capitol la care s-a evidenţiat Ministerul de Interne a fost cel al naturalizărilor, cu 30% mai puţine în 2011 faţă de anul precedent.

Pentru a înregistra astfel de rezultate, Guéant - un apropiat al preşedintelui Nicolas Sarkozy, care l-a şi precedat acum zece ani la interne - a impus o serie de texte cu rol de constrângere. Astfel, cunoaşterea limbii franceze şi aderarea la principiile republicane franceze sunt teste obligatorii pentru candidaţii la imigraţie sau naturalizare.

Dezminţind astfel cu statistici incontestabile declaraţille liderilor de extremă dreaptă care-l acuzau recent pe Claude Guéant că a permis o „explozie a imigraţiei” în Franţa, ministrul de resort a promis o înăsprire a politicii sale în acest an 2012. Este an electoral - prezidenţialele au loc peste trei luni, cele legislative peste cinci -, în care imigraţia se impune deja ca o temă esenţială pentru putere în concurenţa cu Frontul Naţional. Marine Le Pen, candidata partidului extremist, vrea să diminueze imigraţia legală şi ilegală. Claude Guéant nu spune altceva când promite că anul acesta vor fi expulzaţi 35.000 de clandestini - faţă de 33.000 în 2011 - şi că nu va acorda decât 150.000 de permise de şedere străinilor - faţă de 182.000 anul trecut.

La ora actuală, în Franţa ar exista circa 3 milioane de imigranţi legali, iar clandestinii sunt estimaţi la vreo 400.000. Cifrele anunţate de Claude Guéant trebuie însă puse în context şi relativizate. Recordul de expulzări se datorează în parte şi politicii faţă de romi, bulgari sau români. De exemplu, în primele 11 luni ale anului trecut - singurele cifre de care dispunem pentru moment - spre România au plecat circa 8300 de romi, din care aproape jumătate au plecat de bunăvoie, mai exact în urma primirii unui „ajutor” financiar din partea statului francez. Acesti oameni sunt însă europeni şi deci pot circula liberi şi reveni în Franţa. Cu alte cuvinte, aceeaşi persoană poate fi expulzată de mai multe ori.

La fel, diminuarea numărului de permise de şedere este legată şi de contextul economic, majoritatea acestor permise fiind obţinute în urma ocupării unui loc de muncă în Hexagon. Ori criza economică şi-a spus cuvântul, şi nu numai în Franţa; toate ţările din OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - au înregistrat, în medie, o scădere cu 6 procente a migraţiei legate de muncă.

Ministrul francez de Interne a făcut din nou o legătură între imigraţie şi delincvenţă, un raport ce a provocat polemici în trecut. Guéant i-a dat din nou ca exemplu - prost – pe români. Într-o emisiune la radio, Claude Guéant a repetat ceea ce acum câteva luni provoca vâlvă şi anume că „printre populaţiile străine, rata delincvenţei este de două-trei ori mai ridicată decât media francezilor”. În argumentul său, ministrul francez de Interne a reamintit că la Paris „10% din persoanele deferite justiţiei sunt de naţionalitate română”. Guéant nu spune însă de ce au ajuns respectivii în fata justiţiei - că au furat, că au omorât sau doar că refuză să fie expulzaţi. Apoi nu ni se spune ce se întâmplă cu aceşti români din Paris - au fost găsiţi vinovaţi sau nu, au fost eliberaţi sau nu... Din cifrele pe care le avem, circa 2200 de români ar fi încarceraţi actualmente în toată Franţa.

Claude Guéant apreciază colaborarea cu autorităţile române pentru a dezmembra filierele de traficanţi şi imigranţi, dar speră şi într-o cooperare mai strânsă la nivel european pentru a pune capăt acestui flagel.