Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Haiti, doi ani de la cutremur. Stigmatele nu au dispărut

500000-locuitori-ai-port-au-prince-traiesc-astazi-corturi-cocioabe-improvizate-insalubre-panza-foto.jpeg

500.000 de locuitori ai capitalei trăiesc şi astăzi în corturi sau cocioabe improvizate şi insalubre din pânză. Foto: Reuters

La doi ani după devastatorul seism din Haiti, ţara central-americană - una dintre cele mai sărace din lume – a comemorat joi memoria victimelor - peste 200.000 de morţi. Haiti, şi în particular capitala statului, Port-au-Prince, mai poartă şi astăzi urmele dramei din 12 ianuarie 2010. Sute de mii de persoane continuă să trăiască fără adăpost, reconstrucţia fiind un proces extrem de lent şi în mare parte legat de ajutoarele internaţionale.

Vasile Damian:

Palatul prezidenţial la pământ, catedrala răvăşită, şcoli devastate... Port-au-Prince arăta după cutremurul din 12 ianuarie 2010 ca un câmp de luptă. Doi ani mai târziu, stigmatele nu au dispărut, centrul capitalei a fost cert curăţat de zece milioane de metri cubi de moloz, dar încă o dată pe atâta continuă să existe prin tot oraşul. Reconstrucţia e aşadar lentă, în ciuda celor aproape două miliarde şi jumătate de dolari de ajutoare donate de comunitatea internaţională numai pentru reconstrucţie - alte aproape 6 miliarde au fost alocate în domenii diverse şi variate. 500.000 de locuitori ai capitalei - dintr-un total de un milion şi jumătate aruncaţi în stradă acum doi ani - sunt mai departe fără adăpost, mai exact trăiesc în nişte corturi sau cocioabe improvizate şi insalubre din pânză.

Locuinţele sunt aşadar urgenţa numărul 1, iar anul 2012 a fost declarat de autorităţile haitiene „anul reconstrucţiei”. Sistemele de sănătate, de educaţie şi uneori de securitate sunt însă şi ele la pământ şi depind mai departe de organizaţiile neguvernamentale. Haiti a fost de altfel poreclită „republica ONG-urilor”. Plecarea în străinătate a mâinii de lucru este şi ea o problemă majoră. Pentru a ţine piept emigraţiei haitiene, Brazilia a impus de exemplu vize de lucru cetăţenilor veniţi de pe insulă. „Este vital ca Haiti să beneficieze mai departe de ajutoare”, a estimat Ban Ki-Moon, secretarul general ONU.

Un preşedinte cu doi deputaţi

Analiştii sunt de părere că această săracă ţară a fost şi victima unui context politic dificil. Alegerile au fost agitate, tranziţia guvernamentală anevoioasă, toate acestea sunt lucruri care nu aveau cum să faciliteze excuţia proiectelor. Instalat la cârma ţării din luna aprilie 2011, noul preşedinte al ţării, Michel Martelly, a dat şi el dovadă de amatorism în politică: a avut nevoie de cinci luni ca să se doteze cu un prim-ministru. Complet izolat pe scena politică internă, chiar dacă beneficiază de sprijinul unei părţi a burgheziei locale, partidul lui Martelly nu numără decât doi deputaţi. Greu în aceste condiţii să-ţi impui punctul de vedere.

Noul şef de stat promite însă să pună pe picioare o forţă militară naţională. Cu tradiţie pucistă şi fără scrupule faţă de drepturile omului, armata haitiană fusese dizolvată în 1995. Nu-i deci de mirare, cum remarcă de altfel şi ziarul Le Figaro, că eventuala sa renaştere provoacă deja îngrijorare.

Vasile Damian: Haiti, doi ani de la cutremur. Stigmatele nu au dispărut