Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Analiză comparativă RFI România: La protestele din august, Poliţia londoneză a părut complet nepregătită

analiza-comparativa-rfi-romania-protestele-august-politia-londoneza-parut-complet-nepregatita.jpg

Imagine de la tulburările din Londra, din luna august (Foto: Reuters/Luke MacGregor)

RFI România face un tur european al protestelor. Marea Britanie s-a confruntat anul trecut atât cu proteste paşnice, cât şi cu unele violente, soldate cu vandalizări şi cu pagube de zeci de milioane de lire. Luca Niculescu a stat de vorbă cu  Petru Clej, corespondentul RFI la Londra şi l-a întrebat despre natura protestelor britanice.

Unele dintre cele mai recente proteste autorizate la Londra au fost organizate de sindicatele studenţeşti, iar participarea a fost masivă, de ordinul miilor. Protestele au fost în general paşnice, dar s-a ajuns şi la unele ciocniri cu forţele de ordine, au fost arestări şi chiar răniţi.

 

Rep.: Au existat distrugeri, vandalizări, cum s-a întâmplat noaptea trecută în Bucureşti?

P.C.: Nu trebuie să confundăm protestele legitime cu revoltele sau tulburările din august de la Londra. Plecând de la un protest împotriva împuşcării de către Poliţie a unui tânăr de culoare, acestea au degenerat în jafuri, în revolte spontane şi au fost, de fapt, cele mai multe dintre ele, nişte infracţiuni de natură penală.

 

Rep.: Se ştie cine au fost vandalii?

P.C.: Se ştie cine au fost. Măcar o parte dintre ei. Peste trei mii dintre ei au fost trimişi în judecată. Foarte mulţi au fost găsiţi vinovaţi şi condamnaţi, unii la pedepse cu închisoarea. Dar se ştie că în aceste cazuri au fost implicate bande criminale, de tineri din cartiere defavorizate, care se ocupă cu traficul de droguri, şantajul, extorcarea. Sunt persoane care ştiu să se ascundă destul de bine, astfel încât Poliţia are dificultăţi în a-i identifica.

 

Rep.: Care a fost reacţia forţelor de ordine? Duminică seară, la Bucureşti au existat unele reproşuri la adresa Jandarmeriei, că nu era suficient de bine echipată, că nu era bine pregătită.

P.C.: La manifestaţiile din august, care au fost excepţionale, Poliţia a fost nepregătită, surprinsă mai ales de reacţia extrem de violentă şi organizată a acestor infractori. Iniţial, în prima noapte, poliţiştii au bătut în retragere. Dar erau mai puţin de trei mii de poliţişti pe străzile Londrei. După aceea, Guvernul a reacţionat şi s-a ajuns ca pe străzile Londrei să fie 15 mii de poliţişti. Şi ordinea a fost restabilită. Dar primele momente au fost de derută totală ale forţelor de ordine, când s-au petrecut distrugeri de sute de milioane de lire.

 

Rep.: Care e reacţia clasei politice?

P.C.: Marea Britanie e o democraţie veche, care a ajuns la un grad ridicat de maturitate şi orice violenţă e condamnată. Discuţia e însă în jurul cauzelor care au declanşat violenţa. În luna august, în aceste tulburări s-a pus problema persoanelor şi a cartierelor defavorizate şi dacă asta nu a jucat un rol.

 

Rep.: În România se spune că tinerii cei mai violenţi vin din rândul suporterilor fanatici ai unor echipe de fotbal, aşa-numiţii "ultraşi". Mai e cazul şi în Marea Britanie?

P.C.: Există violenţă în fotbal, dar nu ştiu să se fi amestecat vreodată cu alte proteste legitime. E un fenomen mult mai limitat decât în anii '70-'80. S-au luat măsuri foarte stricte şi acum stadioanele de fotbal sunt nişte medii foarte controlate.

 
Petru Clej, intervievat de Luca Niculescu, despre violenţele de la Londra, din august 2011