Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Analiză comparativă RFI România: Protestele ungare şi Indignaţii Atenei

o-masina-arde-fata-sediului-televiziunii-stat-maghiare-budapesta-2006-foto-reuters.jpg

O maşină arde în faţa sediului televiziunii de stat maghiare. Budapesta, 2006. Foto: Reuters

Partidele politice, organizaţiile civice şi sindicale maghiare organizează şi ele mitinguri şi demonstraţii pentru exprimarea opiniilor în situaţii critice. Acestea se desfăşoară, de regulă, în mod civilizat. În trecut însă, agresiunile au atins cote extreme. În 2006, grupurile violente au incendiat şi jefuit televiziunea publică. În Grecia, pe de altă parte, este de semnalat faptul că autorităţile amendează violenţa cu fiecare prilej, fără să ia însă măsuri drastice împotriva protestatarilor. Nu de puţine ori forţele de ordine au fost depăşite de situaţie.

Corespondentul RFI la Budapesta, Laszlo Bihari:

În Ungaria, au fost organizate demonstraţii şi de către partidul neonazist Jobbik. Ele se derulează, în general, fără perturbarea manifestă a ordinii publice, dar sunt acompaniate de marşurile organizaţiei paramilitare Garda Ungară (creeată de Jobbik), în uniformă şi cu o mulţime de steaguri naţionale şi simboluri neonaziste. Marşurile cele mai memorabile ale Gărzii Ungare au avut loc ca adevărate manifestaţii de forţă menite să intimideze populaţia romă, acuzată de extrema dreaptă de parazitism şi delicvenţă îndreptată contra societăţii ungare. Garda Ungară a fost desfiinţată între timp prin lege.

Laszlo Bihari: Marşurile memorabile ale Gărzii Ungare au fost adevărate manifestaţii de forţă menite să intimideze populaţia romă

AscultăDownload

Dacă mişcările de stradă ale extremei drepte consolidate şi reprezentată în Parlament nu au fost caracterizate, în general, decât de violenţă verbală, în anii 2006-2007, în timpul guvernului Gyurcsany, grupuscule extremiste, la care s-au raliat galeriile unor cluburi de fotbal, grupuri de skin-heads şi alte elemente interlope au recurs la violenţe fizice extreme, agresând poliţişti, răsturnând pubele, incendiind maşini şi magazine. Punctul culminant l-a constituit incendierea şi jefuirea televiziunii publice în centrul capitalei Budapesta, în anul 2006.

La început, Poliţia a fost depăşită de evenimente, neîntâlnite până atunci. Reacţia autorităţilor a variat de la pasivitate la represiune brutală, cauzând rănirea gravă a numeroşi manifestanţi. Mijloacele folosite au fost gazele lacrimogene, tunurile de apă, gloanţele de cauciuc şi atacul poliţiei călare.

Ulterior, în timpul guvernului Orban, mulţi poliţişti au fost deferiţi justiţiei şi numeroase verdicte judecătoreşti pronunţate contra manifestanţilor au fost revizuite. Celor răniţi grav de poliţie li s-au acordat despăgubiri băneşti.

Grecia: Proteste spontane, episoade violente

Corespondentul RFI la Atena, Monica Chihaia:

În Grecia, mitingurile de protest sunt organizate în majoritatea cazurilor la chemarea sindicatelor şi organizaţiilor pentru protecţia drepturilor sociale. În ultimii doi ani au luat amploare şi protestele spontane, încheiate uneori cu episoade violente, în timpul cărora au fost înregistrate pagube materiale şi chiar victime. Acestea au fost provocate, de cele mai multe ori, de tineri - reprezentanţi ai unor mişări anarhiste şi de extremă stânga.

Monica Chihaia: În ultimii doi ani, au luat amploare protestele spontane, încheiate uneori cu episoade violente

AscultăDownload

Forţele de ordine - poliţia, jandarmeria - au intervenit, de fiecare dată, cu o oarecare întârziere. Nu de puţine ori intervenţiile au dovedit lipsă de pregătire şi efective insuficiente, iar gazele lacrimogene şi forţa s-au dovedit ineficiente. Conducerea politică a ţării a amendat violenţa cu fiecare prilej, fără a lua însă măsuri drastice împotriva protestatarilor.

De altfel, duminică seară, câteva sute de oameni au răspuns chemării Mişcării Indignaţilor de a participa la protestul organizat în Piaţa Constituţiei, în faţa Parlamentului de la Atena. Manifestarea, iniţial paşnică, a degenerat în violenţe soldate - la intervenţia forţelor de ordine - cu un rănit şi patru reţineri.