Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Îmbătrânirea activă a populaţiei, o soluţie pentru piaţa europeană a muncii

download.jpg

Mai multe proiecte de menţinere a vârstnicilor cât mai mult pe piaţa muncii şi de creştere a calităţii vieţii. Foto: Reuters

Comisia Europeană a lansat miercuri la Copenhaga Anul Îmbătrânirii Active şi al Solidarităţii între Generaţii. Este un proiect de amploare care îşi propune să genereze proiecte în toată statele membre, cu scopul final de menţinere a celor în vârstă cât mai mult pe piaţa muncii şi de creştere a calităţii vieţii pentru cei trecuţi de 65 de ani. Există şi finanţare: un miliard de euro până în 2020. Cum pot fi realizate aceste obiective într-o Europă zguduită de criză, proteste şi o rată în creştere a şomajului? De unde trebuie începută reforma? Sunt doar câteva întrebări la care trebuie să găsească răspuns autorităţile fiecărei ţări în parte.

Ioana Haşu transmite pentru RFI de la Copenhaga:

De unde vine acest proiect prioritar al UE, lansat de preşedinţia daneză? Dintr-o realitate evidentă: îmbătrânirea populaţiei în toate statele membre. Peste tot există problema declinului sistemelor de pensii şi peste tot în Europa oamenii se întreabă cine va plăti pensiile celor care acum sunt tineri. Problema e simplă: e nevoie de forţă de muncă, iar forţa de muncă în Europa îmbătrâneşte.

Există două soluţii:

  • imigraţia – dar nu e sigur că va fi suficientă pentru a acoperi nevoile şi generează alte probleme;

  • fertilitatea – dar pentru asta e deja prea târziu, notează oficialii europeni;

  • deci mai rămâne o singură soluţie: îmbătrânirea activă, adică adaptarea societăţilor la acest fenomen, menţinerea celor în vârstă pe piaţa muncii, implicarea lor în societate, îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât să poată rămâne activi.

Cifre cu privire la îmbătrânirea populaţiei în statele membre

Un eurobarometru realizat recent arată că 71% dintre europeni sunt conştienţi că populaţia continentului este în curs de îmbătrânire. Totuşi, doar 41% sunt îngrijoraţi de situaţie. În această categorie intră şi comisarul european pentru Sănătate şi cel pentru Muncă, John Dalli şi respectiv Laszlo Andor. Ei au subliniat că această percepţie a oamenilor contrastează puternic cu percepţia responsabililor politici, care privesc îmbătrânirea populaţiei ca o problemă majoră a Europei. Există percepţii foarte diferite în statele membre cu privire la termenii bătrân/tânăr. De pildă, în Malta, Portugalia şi Suedia, doar persoanele sub 37 de ani sunt considerate tinere. La polul celălalt sunt Cipru şi Grecia, unde toţi cei până în 50 de ani sunt priviţi ca fiind tineri. Există şi o medie a UE, care arată că, în jurul a 64 de ani, oamenii încep să fie priviţi ca fiind în vârstă, iar de pe la 41 de ani nu mai sunt consideraţi tineri.

Acum, sigur că subiectul delicat e pensionarea. Doar unul din trei europeni e de acord cu ideea că vârsta oficială de pensionare ar trebui crescută în toate statele până în 2030. Deja subiectul e în agenda majorităţii guvernelor europene.

Politici şi proiecte comune pentru toate statele membre

Există deocamdată doar nişte recomandări la nivel comunitar, însă toată lumea e de acord că situaţia e foarte diferită de la o ţară la alta, deci este nevoie de măsuri diferite. În Danemarca, de pildă, ţară age-friendly (prietenoasă cu îmbătrânirea), există deja proiecte în desfăşurare. Există companii care au proiecte speciale pentru angajaţii care au depăşit vârsta de 65 de ani, chiar în domenii dificile cum ar fi construcţiile. Există de asemenea companii care au gândit echipe mixte – tineri şi persoane în vârstă, care să lucreze împreună. Şi există ONG-uri care oferă proiecte pentru a-i menţine activi.

Deschiderea conferinţei de miercuri a fost făcută de un cor format din persoane care au peste 85 de ani. Cel mai în vârstă membru a împlinit 96 de ani. Au cântat o melodie pop, mişcându-se în ritmul muzicii. Dirijorul ne-a explicat că au avut un concert la Operă, deşi sunt oameni care nu au cântat în viaţa lor, care nu au studii muzicale, care nu au mai urcat pe scenă înainte să facă parte din cor. Sigur că există ţări în care aşa ceva pare din alt film, unde cei în vârstă au probleme extrem de serioase. Să ne gândim la câţi oameni în vârstă trăiesc la limita sărăciei în România, fără bani pentru medicamente sau un trai decent. Şi a fost subliniată importanţa sistemului de sănătate şi a oportunităţilor pe piaţa muncii: nu pot fi activi decât oamenii sănătoşi şi dispuşi să înveţe.

Proiecte în domeniul sănătăţii pentru atingerea obiectivelor

Există şase direcţii de promovare a acestui An al Îmbătrânirii Active în domeniul sănătăţii: proiecte pentru respectarea tratamentelor prescrise de medici (există studii care arată că nu toţi cei care depind de un tratament zilnic îl respectă). Sigur că aici ne putem întreba din nou ce se întâmplă cu cei care nu au acces la tratamentul de care au nevoie sau nu au bani pentru medicamente – şi e cazul în România. Apoi promovarea unei alimentaţii sănătoase, care poate preveni boli – din nou problema banilor pentru a asigura calitatea hranei. Apoi ne putem gândi la nivelul salariilor sau al condiţiilor de muncă – există oameni plătiţi atât de prost încât preferă o pensie, fie ea mizerabilă. Apoi, altă prioritate: prevenirea accidentelor prin cădere, cu o rată ridicată în rândul celor în vârstă, şi proiectarea unor clădiri adaptate nevoilor acestor persoane, apoi soluţii pentru supravegherea şi prevenirea bolilor cronice şi, în fine, susţinerea persoanelor în vârstă pentru a rămâne active – asta înseamnă acces la locuri de muncă sau proiecte pentru implicarea lor în viaţa comunităţilor.

Ioana Haşu a fost prezentă la conferinţă şi transmite de la Copenhaga: