Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reconfirmarea britanica a nevoii de reforma sanitara in Romania

De trei ori au vizitat experti britanici ai National Institute for Clinical Excellence (NICE) Romania catre sfarsitul lui 2011. Lucrarile lor au fost tinute – pe cat posibil – la mare secret, desi pe holuri si in discutii neoficiale subiectul a fost abordat de cateva ori. Echipa NICE a furnizat autoritatilor romane doua rapoarte intermediare, iar recent a elaborat documentul final. Acesta contine un diagnostic exhaustiv al sistemului sanitar romanesc si propune si solutii la care britanicii ar putea sa colaboreze.

 

PROBLEME SISTEMICE

Romania este o tara care are la dispozitie resurse extrem de limitate alocate sanatatii. Sistemul este confruntat cu provocari majore atunci cand vine vorba de satisfacerea nevoilor populatiei. De aceea, principala schimbare pe care autoritatile romane trebuie sa o faca este asigurarea eficientei cheltuirii fondurilor publice. PIB al Romaniei per capita se situeaza la 11,600 Euro (in 2010) care este mult sub media europeana (27,700 Euro). In aceste conditii, banii alocati sistemului sanitar sunt si mai putini, iar aici Romania se situeaza sub media la nivel global.

Fenomenul de subfinantare are o componenta extrem de grava: este vorba de lipsa de bani relativa din ingrijirea medicala primara si ambulatorie fata de alte sectoare sanitare. Aceasta este cuplata, de asemenea, cu o serie de deficiente structurale care duc la utilizarea intr-o proportie redusa a medicinii primare si la o suprautilizare a ingrijirii spitalicesti. Rezultatul este o realocare anormala a resurselor in sistem si aparitia unor stimulente financiare perverse.

Institutul NICE a observat ca, in general, medicii romani nu sunt “folositi” in sectorul sanitar la capacitatea lor maxima si de-o maniera eficienta. Asistenta primara nu se bucura de importanta pe care ar trebui sa o aibe, iar medicii generalisti sunt impiedicati sa isi deruleze activitatea eficient. Deseori, pacientul roman ajunge sa aiba ca prim punct de contact cu sistemul sanitar fie specialistii din ambulator fie spitalele (in majoritatea cazurilor). Platile efectuate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) fie per capita fie per serviciu medical efectuat sunt reglementate in asa maniera in Contractul Cadru incat medicina primara este dezavantajata. Un alt efect al acestui fenomen este reducerea ponderii avtivitatilor de preventie medicala si cresterea costurilor cu tratamente ce ar fi putut fi evitate.

Multe atributii, ce ar reveni in alte state medicinei primare, sunt atribuite, in Romania, conform unor criterii inexplicabile, medicinei de specialitate.

In acelasi timp, aranjamentele de decontare “pe caz rezolvat” sau DRG pentru spitalele romanesti par a nu avea niciun fundament realist si nicio reprezentare a costurilor reale provocate de tratamentul respectiv. Principalele cauze sunt lipsa informatiilor statistice sau calitatea foarte proasta a studiilor, lipsa unui mecanism de ajustare a riscurilor si lipsa recalcularii constante a costurilor asociate DRG-urilor – o conditie esentiala pentru functionarea eficienta a sistemului de decontare.

Rezultatul este o subfinantare cronica a unor sectoare din sistemul sanitar romanesc ce la randul ei provoaca o serie de anomalii si acte abuzive in detrimentul pacientilor. Multe costuri sunt transferate catre bolnavi, iar decontarea unor tratamente devine si mai complicata in constelatia subventionarii incrucisate prin Programele Nationale de Sanatate.

Sectorul sanitar romanesc duce lipsa acuta de protocoale medicale si standarde de cost / tratament. In putinele locuri unde ele exista la nivel de definitie, acestea fie nu sunt implementate fie nu sunt utilizate de medici.

Mai mult, Romania nu are nicio structura care sa incurajeze integrarea serviciilor medicale pe verticala (asistenta primara si secundara) si integrarea pe orizontala (servicii comunitare, de ingrijire la domiciliu etc.)

MEDICAMENTE

Recomandarile privind includerea medicamentelor in catalogul national sunt facute de Comisiei Nationale pentru Transparenta din Ministerul Sanatatii (CNT). Problema identificata de expertii britanici este insa ca intregul procedeu pare mai degraba opac si ad hoc. Criteriile pentru o recomandare pozitiva sau negativa nu sunt formulate explicit. Decizia este luata pe baza unei analize a unei Comisii de Specialitate, iar posibilele conflicte de interes ale membrilor acesteia nu sunt declarate in avans. Fara un input din partea unor experti din afara sferei clinice, CNT va tinde intotdeauna sa favorizeze listarea noilor medicamente. Conform informatiilor obtinute de NICE, nici macar 2% din cererile de listare a medicamentelor noi pe piata romaneasca nu sunt respinse de CNT.

Citeste aici o analiza detaliata a sistemului de compensare si licentiere a medicamentelor pe HotNews.ro

Nici partea financiara nu este luata in calcul de catre CNT. Desi dosarul cerut de aceasta institutie trebuie sa contina o analiza economica, aceasta nu este luata in calcul la formularea deciziei de aprobare sau respingere. De asemenea, impactul bugetar al subventionarii unui medicament lipseste cu desavarsire. Rezultatul este ca nu exista nicio consideratie implicita sau explicita asupra eficientei costurilor unui nou medicament, asupra impactului bugetar sau a costului de oportunitate generat care sa influenteze decizia de listare.

Per total, rolul CNT – in afara de a sustine recomandarile expertilor clinici – este cel putin neclar.

In ceea ce priveste mecanismul de stabilire a preturilor, institutul britanic observa utilizarea exagerata a referintelor externe pentru medicamentele produse in afara Romaniei. Metoda de calcul se bazeaza pe o medie a celui mai mic pret existent pe piata altor 12 state din UE conform unor specificatii stabilite de Ministerul Sanatatii.

Problema medicamentelor semnalata de raportul NICE a fost publicata in premiera de Romania Libera

ALTE SERVICII SANITARE

Expertii britanici afirma in raportul lor ca nu au putut sa identifice “o metodologie de includere in pachetul de baza de asigurari a unor produse si servicii non-farmaceutice”. Pachetul de baza este construit, in analiza celor de la NICE, mai degraba ad hoc, decat dupa un set de reguli si criterii bine definite. Analize comparative in ceea ce priveste eficienta serviciilor prestate sau eficienta costurilor generate lipsesc din procesul decizional romanesc.

Preturile la servicii medicale sau modalitatile de rambursare din fondurile publice sunt negociate de CNAS si furnizori.

In fine, nu exista o lista detaliata a serviciilor medicale ce pot fi prestate in unitati spitalicesti. Un asemenea catalog ar putea reprezenta un punct de pornire pentru redesenarea sau ajustarea pachetului de baza de asigurari.

Impresia generala a expertilor NICE este aceea ca pachetul de baza a evoluat in timp mai mult din inertie decat dupa un plan bine pus la punct.