Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Violenţa, un produs comercial

batman-0.png

Violenţa, un produs comercial

Anchetatorii americani vor avea probabil nevoie de ceva timp pentru a stabili profilul psihologic al ucigaşului din stalul Colorado, tînărul de 24 de ani pe nume James Holmes, despre care se ştie deja că nu figura în nici un fişier legat de terorism. Noi vom vorbi însă, în continuare, de violenţa care a devenit un produs comercial. O analiză de Matei  Vişniec.

După cum transmit agenţiile de presă, James Holmes a început să tragă cu gloanţe reale în sala de cinematograf în timp ce pe ecran se derula o scenă cu împuşcături. Iar spectatorii, în primele secunde, nici nu au realizat că printre ei se afla un individ care trăgea cu o armă reală, atît de mult erau aspiraţi de violenţa de pe ecran.

Această observaţie este un bun pretext pentru a vorbi despre confuzia dintre realitate şi ficţiune care apare în mintea multor copii şi adolescenţi “hrăniţi” de mici cu filme şi imagini ultraviolente.

Psihologii şi sociologii au analizat deja acest fenomen, şi anume “intoxicarea” publicului cu acest produs, violenţa, pe care societatea de consum occidentală îl fabrică şi-l diversifică la infinit. Un anumit prag psihologic al capacităţii de gestiune morală a violenţei a fost de mult depăşit. In multe filme ea este gatuită, iar multe jocuri electronice au devenit un drog şi mai periculos decît filmele ultra-violente.

In mintea multor adolescenţi pasionaţi de această “violenţă” fictivă se produce treptat o confuzie: brusc viaţa omului nu mai are nici o importanţă şi moartea li se pare reversibilă.

Există indivizi mai fragili sau pur şi simplu total drogaţi de violenţă care încep să creadă că şi în realitate un om ciuruit de gloanţe se poate ridica după terminarea “jocului”, la fel ca în cazul jocurilor electronice unde după terminarea unei partide, chiar dacă au fost ucise 50 sau 100 sau 200 de “personaje”, ele sunt din nou disponibile imediat ce apare pe ecran cuvîntul “end of the game”.

Există pe de altă parte, într-o societate unde s-a dezvoltat o adevărată “cultură” a violenţei, şi un fenomen de imitaţie şi de fascinaţie. Filmele care prezintă răul fără o concluzie morală sunt susceptibile să perturbe total codul de comportament al unui tînăr, mai ales dacă acesta a ieşit din sistemul educaţional.

 Iar în context american, unde armele sunt practic în liberă circulaţie, cultul armelor amplifică pericolul unor derapaje. Nu este pentru prima dată că se produc în Statele Unite, precum şi în alte ţări occidentale, asemenea drame. Niciodată însă nici un preşedinte nu a reuşit să impună un control mai sever în materie de arme sau pur şi simplu scoaterea lor din comerţ.

Iată doar cîteva din elementele contextuale care contribuie la apariţia unor dezaxaţi precum cel care a deschis noaptea trecută focul într-un cinematograf din statul Colorado. Culmea este că drama a avut loc într-o localitate situată la numai 30 de kilometri de liceul Columbine, unde în 1999 doi adolescenţi au împuşcat 13 persoane şi s-au sinucis după acest masacru.