Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Berlin: Comemorarea victimelor comunismului

berlin-comemorarea-victimelor-comunismului.jpg

Memorialul Zidul din Berlin (Foto: RFI/William Totok)

În amintirea ridicării Zidului din Berlin, pe data de 13 august 1961, au avut loc luni mai multe festivităţi de comemorare. La comemorarea centrală din Capitală, primarul guvernator al landului Berlin, Klaus Wowereit, a arătat că amintirile legate de perioada dictaturii şi suprimării libertăţilor trebuie păstrate şi în memoria generaţiilor tinere. 136 de persoane au fost împuşcate în timp ce încercau să treacă zidul despărţitor.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

În capitala Germaniei s-a desfăşurat luni, ca şi în anii precedenţi, o festivitate dedicată ridicării Zidului din Berlin, pe data de 13 august 1961. În prezenţa unor oficialităţi şi a familiilor unor victime împuşcate în timpul escaladării zidului despărţitor, primarul guvernator, social-democratul Klaus Wowereit a cerut integrarea durabilă în istorie a acestui capitol tragic al trecutului recent. El a mai arătat că amintirea legată de dictatură şi lipsa de libertate trebuie să fie transmisă generaţiilor tinere, prin intermediul şcolilor.

Markus Löning, responsabil guvernamental pentru drepturile omului, a amintit de responsabilitatea specială care le revine germanilor faţă de refugiaţii din state dictatoriale. Löning a spus că această responsabilitate rezultă din istoria recentă a Germaniei, care până în 1989 era despărţită de fâşia morţii.

În timpul unor tentative de trecere a Zidului au fost împuşcate 136 de persoane. În prezent, încă nu se cunoaşte numărul exact al persoanelor ucise de către grăniceri la frontiera germano-germană. Un grup de istorici germani urmează să cerceteze acest capitol neelucidat. Se estimează că numărul persoanelor ucise ar fi între 500 şi 700.

Istoricul Klaus Schroeder de la Universitatea liberă din Berlinul de Vest a avertizat faţă de ritualizarea unor comemorări cum e cea a ridicării Zidului. Într-un interviu difuzat luni dimineaţă de Deutschlandradio Kultur, Schroeder a criticat felul superficial prin care autorităţile tratează astfel de comemorări. El a mai atras şi atenţia asupra dublei responsabilităţi istorice a germanilor care, în secolul XX, au trecut prin două dictaturi, cea naţional-socialistă şi ce comunistă. Crimele cu mult mai numeroase ale nazismului, a mai spus Schroeder, nu relativizează crimele comise de regimul din Germania răsăriteană.

Pentru a păstra vie amintirea legată de trecut, Muzeul Memorial din fostul penitenciar al Securităţii est-germane, Stasi, Hohenschönhausen, a prezentat un proiect inedit, un soi de caravană istorică. Este vorba despre un camion, în care erau transportate persoane arestate, transformat într-un minimuzeu mobil. Camionul-muzeu se va deplasa în diferitele şcoli cu scopul informării elevilor despre represiunea din perioada comunismului.

În preajma zilei de 13 august au apărut şi câteva publicaţii noi, care tematizează trecutul comunist din perspective diferite. Memoriile unui fost ofiţer Stasi, care fusese chelnerul ultimului lider est-german, Erich Honecker, nu sunt nimic altceva decât un şir de anecdote anoste. Volumul ”Crimă lângă zid” este o lucrare monografică dedicată lui Peter Fechter, prima victimă a grănicerilor est-berlinezi. Fechter a fost împuşcat în urmă cu 50 de ani, pe data de 17 august 1962, în timp ce încerca să treacă în sectorul occidental al oraşului divizat.

 
William Totok, despre Zidul Berlinului