Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Integrarea romilor din Franţa, între optimism şi îndoială

integrarea-romilor-franta-optimism-indoiala.png

Romi în oraşul francez Lille (Foto: Reuters/Pascal Rossignol)

Măsurile anunţate de Guvernul francez în vederea ameliorării situaţiei romilor aflaţi pe teritoriul Franţei au fost salutate de autorităţile de la Bucureşti şi de Comisia Europeană de la Bruxelles. În Franţa, ele sunt salutate de numeroase asociaţii, precum şi de o parte a stângii franceze, în timp ce dreapta îşi exprimă îndoiala în privinţa eficienţei lor.

Două măsuri concrete ar putea să conducă treptat la accesul acestor populaţii pe piaţa muncii. A fost suprimată de fapt o taxă pe care trebuia să o plătească patronii sau întreprinderile care angajau romi provenind din România sau Bulgaria. Pe de altă parte, a fost lărgită lista de meserii la care pot avea acces romii. Asistăm deci la o schimbare de atitudine faţă de perioada Sarkozy şi la o reală încercare de găsire a unor soluţii în vederea integrării acestor persoane, al căror număr este evaluat în Franţa între 15 mii şi 20 de mii.

În acelaşi timp, Guvernul avansează cu paşi mici şi destul de prudenţi. În nici un caz, Guvernul francez nu îşi asumă angajamentul de a rezolva singur această problemă. Dovadă că Parisul doreşte să înscrie subiectul pe ordinea de zi la viitoarea sesiune a Consiliului Uniunii Europene.

Concomitent, Parisul nu vrea să încurajeze formarea de noi tabere ilegale şi precizează că vor continua să fie dezmembrate cele existente. Dar, mai arată responsabilii francezi, statul va continua consultările cu partenerii săi şi mai ales cu colectivităţile locale, pentru a găsi soluţii adaptate pentru familiile de romi obligate să părăsească respectivele tabere...

"Măsurile anunţate de Paris constituie o etapă importantă în vederea integrării romilor", a estimat Comisia Europeană, care încurajează Franţa să procedeze la "ridicarea ansamblului de restricţii încă în vigoare în ce priveşte accesul pe piaţa muncii a cetăţenilor români şi bulgari".

Premierul francez a precizat că va fi examinat acest scenariu, după consultări cu statele interesate, România şi Bulgaria. Mai precis, este vorba de ridicarea totală a măsurilor tranzitorii impuse acestor două ţări la ora integrării lor în Uniunea Europeană şi care erau prevăzute să rămână în vigoare până la sfârşitul anului 2013.

Bruxellesul mai precizează că este dispus să ofere noi fonduri pentru proiecte legate de integrarea socială a romilor. Bruxellesul a finanţat deja în Franţa, cu 470 de mii de euro, un fel de experiment pilot şi anume crearea unor "sate de inserţie", (villages d’insertion) pentru romi, un fel de centre în care romii primesc locuinţă, în care copiii lor sunt şcolarizaţi şi li se oferă asistenţă, pentru a-şi ameliora cunoştinţele de franceză.

 

Ce spun cifrele?

 

Franţa rămâne însă confruntată şi cu altă problemă, cea a delincvenţelor comise de persoane provenind din România. Cifrele publicate în acest sens pun în lumină o amplificare a fenomenului.

Cotidianul popular  Aujourd’hui publică  un articol în care evocă un document al poliţiei judiciare franceze. Potrivit acestor date, numărul de acte de delincvenţă comise de persoane provenind din România a crescut cu 70% între 2009 şi 2011. Mai precis, în 2009 au fost recenzate în jur de 12 mii de asemenea acte (în special furturi comise în magazine, pe stradă sau în metrou, mici escrocherii, dar şi spargeri de locuinţe, precum şi unele agresiuni). În 2011, însă, numărul acestor acte de delincvenţă înregistrate a ajuns la peste 20 de mii.

În articolul publicat de ziarul Aujourd’hui se mai precizează că 50% dintre aceste acte de delincvenţă sunt concentrate în cinci departamente, oraşul Paris, nordul Parisului şi sudul Franţei, în special zona Marsiliei şi a Provenţei fiind cele mai vizate. Ziarul citat reia declaraţii ale poliţiştilor care se simt practic dezarmaţi în faţa grupurilor de minori români vinovate de acte de delincvenţă. Practic, spune un poliţist, noi îi prindem pe aceşti copii, care sunt fără îndoială puşi să fure de diverse reţele de adulţi, iar după două sau trei ore nu avem încotro şi îi eliberăm. Sunt chiar situaţii când acelaşi minor, lipsit de acte de identitate este arestat şi pus în libertate de două ori pe zi. Cînd respectivii minori sunt plasaţi în centre pentru copii, ei reuşesc să fugă de acolo, fără nici o problemă.

Anul trecut, se mai arată în articol, când ministrul de Interne de atunci, Claude Guéant, a afirmat că 10% dintre străinii care ajung în faţa tribunalelor franceze sunt români, Partidul Socialist s-a scandalizat şi a afirmat că dreapta caută ţapi ispăşitori, pentru a-şi justifica eşecul în ce priveşte politica securitară. Astăzi, socialiştii la putere se regăsesc însă în faţa unor cifre similare. De unde opinia unui înalt responsabil al poliţiei franceze, citat de ziarul Aujourd’hui, care spune: "Trebuie să terminăm cu consideraţiile politice, avem de-a face cu o problemă de delincvenţă şi dacă nu trimitem un semnal puternic în direcţia reţelelor criminale, cifrele delincvenţei vor continua să crească".