Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lexiconul antisemitismului

antisemitismus-handbuch-5.jpg

Coperta volumului

Centrul pentru Studiul Antisemitismului din cadrul Universităţii Tehnice din Berlin a publicat cel de-al 5-lea volum al „Lexiconului Antisemitismului“. Volumul se concentrează asupra unor organizaţii, instituţii şi mişcări antisemite şi conţine numeroase articole legate de România

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Istoricul Wolfgang Benz, care, pînă de curînd, fusese director al Centrului pentru Studiul Antisemitismului din cadrul Universităţii Tehnice din Berlin, este iniţiatorul unui amplu proiect dedicat documentării ştiinţifice a diverselor forme şi tendinţe de manifestare a anti-iudaismului. Acest proiect ambiţios s-a materializat pînă-n prezent în 5 volume apărute sub titlul generic: “Handbuch des Antisemitismus” - “Lexiconul antisemitismului”, subintitulat: “Duşmănirea evreilor de-a lungul istoriei şi în prezent” . Ultimele două volume urmează să apară în următorii 2 ani.

Primul volum s-a ocupat de forme ale antisemitismului în diferite ţări şi regiuni; volumul 2 de persoane; volumul 3 de terminologie, teorii şi ideologii; volumul 4 de evenimente, decrete şi controverse, iar volumul 5 tematizează chestiuuni legate de organizaţii, instituţii şi mişcări. Volumul 6 se va concentra asupra unor publicaţii şi ultimul volum va fi dedicat formelor de antisemitism exprimate în cinematografie, teatru, literatură şi artă.

La realizarea volmului 5 au participat peste 140 de autori care au redactat cele 330 de articole. Pe lîngă organizaţii sau partide cu tendinţe antisemite din diversele ţări, ca de pildă, Jobbik şi Garda Maghiară din Ungaria, Ku-Klux-Klan-ul din Statele Unite, Frăţia Musulmană din spaţiul lingvistic arab, Frontul Naţional din Franţa, Pamiat din Rusia, Frăţia (catolicilor disidenţi) Pius al X-lea, Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD), Partidul (aşa-zis) Liberal din Austria (FPÖ), sunt prezentate şi cîteva formaţiuni politice din România de astăzi. Este vorba despre Partidul România Mare (PRM), despre organizaţia Noua Dreaptă, despre Partidul Unităţii Naţionale Române (PUNR) sau Vatra Românească.

Autorii descriu felul în care se manifestă antisemitismul contemporan, reuşind să stabilească şi liniile unor tradiţii xenofobe nefaste în cultura politică românească din secolul al 19-lea pînă-n prezent.

Astfel, Brigitte Mihok scrie despre mişcarea aproape necunoscută publicului larg, numită “Fusgeyer”. Este vorba despre exodul masiv al evreilor români din primul deceniu al secolului XX. Plecarea, scrie Brigitte Mihok, avea cauze complexe de ordin legislativ, social şi economic. Cei mai mulţi evrei erau lipsiţi nu numai de drepturi civice, dar erau şi victimele propagandei antisemite, cît şi ale unor violenţe rasiale. Tineri evrei din Focşani, Iaşi, Galaţi, Brăila, Piatra Neamţ, Bucureşti, dar şi din alte localităţi au organizat plecarea spre America sau alte ţări, începîndu-şi drumul pe jos. Asociaţiile care s-au creat atunci purtau nume ca: “Drumeţii din Bîrlad”, “Societatea drumeţilor meseriaşi din Focşani” sau “Pribegii”. Circa 70.000 de evrei au părăsit România pînă-n 1910, stabilind-se în Statele Unite, Canada, Anglia, dar şi-n Turcia, Cipru, America de Sud şi Africa de Sud. În acest context se înscrie şi agitaţia provocată de publicaţiile lui A.C. Cuza, cel care în 1923 va înfiinţa unul din cele mai radicale partide antisemite din istoria României, Liga Apărării Naţionale Creştine (LANC). Despre evoluţia acestui partid şi despre gruparea radicală şi antisemită care se desprinde din el sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu, luîndu-şi, în 1927, numele de Legiunea Arhanghelului Mihail, scrie Dietmar Müller.

Deşi dicţionarul nu epuizează galeria organizaţiilor antisemite din România, grupările prezentate în dicţionar, în ordine alfabetică, au jucat sau joacă încă un rol în memoria colectivă sau în viaţa politică actuală.

Toate aceste volume proiectate ale dicţionarului vor constitui o frescă enciclopedică a unui fenomen care, de-a lungul istoriei s-a manifestat sub diverse forme, unele mai radicale altele mai puţin radicale, culminînd în hecatomba provocată de nazişti şi de aliaţii lor, printre care s-a aflat şi Ion Antonescu, elogiat şi eroizat de istorici naţionalişti, amintiţi şi în volumul de faţă al lexiconului.

 

Wolfgang Benz (ed.): Handbuch des Antisemitismus. Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart, vol. 5, Organisationen, Institutionen, Bewegungen (Lexiconul antisemitismului. Duşmănirea evreilor de-a lungul istoriei şi în prezent. Organizaţii, instituţii, mişcări), Editura De Gruyter/ Saur, Berlin/Boston, 2012, 682 p.

 
William Totok,. Berlin