Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creşte numărul infracţiunilor motivate de ură în UE

steaguri-ue.jpg

Creşte numărul infracţiunilor motivate de ură în UE

Agenţia europeană pentru drepturi fundamentale cu sediul la Viena a publicat astăzi două rapoarte care confirmă că crimele motivate de ură sunt o realitate în toate cele 27 de state membre. E vorba de violenţe şi infracţiuni motivate de rasism, xenofobie, intoleranţă religioasă, handicap sau orientare sexuală.

 Dintre toate aceste ţări, doar în România nu există deloc date precise privind aceste crime.  

"Jumătate din ţările Uniunii Europene ţin registre incomplete privind crimele motivate de ură, încălcând astfel convenţiile europene privind drepturile omului" afirmă Agenţia Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale. 13 ţări din 27 au furnizat doar "statistici limitate" privind crimele rasiste, legate de religie sau de sex. Cu alte cuvinte, puţine crime motivate de ură au fost înregistrate ca atare.

Printre aceste ţări figurează Spania, Portugalia, Ungaria şi Bulgaria. 4 ţări - e vorba de Marea Britanie, Finlanda, Suedia şi Olanda - au însă registre  complete privind atacurile împotriva oamenilor din cauza rasei lor, a sexului, a orientàrii lor sexuale, a religiei sau a handicapului de care suferă. O ţară se evidenţiază în acest clasament şi anume România, unde Agenţia pentru drepturi fundamentale a constatat "o absenţă  totală de colectare a datelor privind acest tip de crime".

"Crimele motivate de ură cauzează uriaşe daune psihologice" spune directorul Agenţiei pentru drepturile fundamentale în al doilea său raport publicat acum. Un raport în care sunt repertoriate diversele minorităţi care au fost victime ale criminalităţii. S-au luat în calcul 5 tipuri de crime sau infracţiuni, de la furt la hărţuire gravă. Într-o secţiune specială sunt analizate minorităţile - etnice sau ale imigraţiei - ca victime ale crimelor rasiste.

Din cele peste 23 de mii de persoane interogate în cadrul primei anchete de acest gen efectuată în UE, un sfert declară că au fost victime ale unui act rasist cel puţin o dată în ultimul an. Nu e de mirare că în medie 18 la sută dintre romii ca şi 18 procente dintre africanii interogaţi afirmă că au suferit cel puţin o infracţiune cu carater rasist în ultimele 12 luni. 6 la sută dintre românii din Italia spun şi ei că au fost agresaţi în ultimul an.

Din păcate, remarcă Agenţia pentru drepturile fundamentale, "victimele şi martorii crimelor motivate de ură sunt reticente în a le semnala la poliţie, în justiţie, la ONGuri sau grupuri care sprijină victimele". Pentru a ameliora situaţia, statele Uniunii Europene ar trebui să se asigure că aceste crime motivate de ură sunt bine definite în legislaţia lor. Comisia Europeană ar trebui şi ea să adopte noi legi care să constrângă ţările membre să ţină statistici precise privind aceste tipuri de crime.