Fortul 13 de la Jilava ar putea deveni muzeu

E o promisiune care a mai fost făcută şi de alţi politicieni, în diverse campanii electorale.

Iniţiativa transformării Fortului 13 în Memorialul Jilava e foarte veche şi aparţine Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, în colaborare cu Fundaţia Memoria. Protocolul pentru acest proiectul a fost semnat abia luna trecută şi a fost prezentat ieri de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – fără un termen de realizare, însă, şi fără identificarea costurilor şi sursei de finanţare.

Potrivit lui Cristian Petcu, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, protocolul atestă totuşi angajamentul Ministerului Culturii de a finanţa şi elabora tema, studiul de fezabilitate şi proiectul memorialului. De cealaltă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor se angajează să conserve şi să protejeze Fortul 13 de la Jilava.

Fost depozit de muniţii pe vremea lui Carol I, apoi închisoare politică, Fortul 13 e acum o ruină. Celulele au devenit loc de pelerinaj pentru puţinii deţinuţi politici din perioada comunistă şi pot fi vizitate graţie bunăvoinţei gardienilor de la închisoarea Jilava.

Închisoare de tranzit, prin Fortul 13 au trecut cam toţi deţinuţii politici din România. În momentul în care se făceau transferuri dintr-o închisoare în alta, uneori între procese, alteori chiar între anchete, deţinuţii ajungeau aici. Puteau să stea de la câteva ore, la câteva luni. Probabil cu excepţii de numărat pe degete, toţi cei încarceraţi pentru motive politice în perioada 1948-1964, au trecut prin Jilava. Peste un milion de oameni, după unele estimări neoficiale. Aici au fost executaţi cei condamnaţi la moarte pentru participare la rezistenţa împotriva comunismului, dar şi oameni politici condamnaţi de regimurile oponente. Tot la Jilava a fost executat şi generalul Ion Antonescu.

Dezafectat prin anii 1973-1980, Fortul 13 Jilava a mai fost folosit o dată de Securitate în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Atunci au fost aduşi aici tinerii revoluţionari care-l înspăimântaseră pe Ceauşescu. Se aşteptau să fie executaţi a doua zi – dar au fost eliberaţi după prinderea dictatorului.

"Fortul 13 rămâne un loc al jertfei, un loc al memoriei", a declarat Marian Dobrică, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în conferinţa de presă de luni. Ne asumăm ce s-a întâmplat aici, pentru că e parte din istoria noastră – a adăugat oficialul. De altfel întreţinerea fortului şi vizitarea lui sunt susţinute de Administraţia Penitenciarelor, care administrează locul – fortul fiind pe domeniul închisorii încă active.

"Prin protocolul încheiat acum ne dorim ca Fortul 13 să devină un loc de pelerinaj, un loc în care generaţiile care vin să conştientizeze ce s-a întâmplat acolo", a mai spus Marian Dobrică. Ministrul culturii, puiu haşotti, a adăugat că Memorialul va fi organizat pe modelul celui de la Sighet, diferenţa dintre cele două constând în aceea că la Jilava se va încerca o conservare cât mai mare a ceea ce a fost Fortul 13. Oficialul a omis să menţineze un termen de realizare a proiectului şi sursa de finanţare, veşnicele piedici în calea proiectului. De altfel iniţiativa a mai fost folosită ca material de campanie şi în alte mandate, iar promisiunile nu au lipsit de-a lungul anilor.

Fortul 13 face parte din centura de fortificaţii a Capitalei, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, la iniţiativa regelui Carol. După terminarea construcţiei, Fortul a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi la Răscoală. Din acel an,a fost amenajată  închisoarea militară Jilava, subordonată Statului Major al Armatei, până la 1 aprilie 1848, când a trecut în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor.

Aici au fost deţinuţi şi judecaţi membri ai Partidului Comunist, muncitori implicaţi în greva de la Atelierele CFR Griviţa, din 1933, dar şi opozanţi ai mişcării legionare. Tot aici, şase ani mai trâziu, au fost încarceraţi cei care au alcătuit "lotul marilor criminali de război" – aici au fost executaţi în 1946, mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu. Cea mai activă perioadă a fortului a fost în timpul comunismului, când a adăpostit ororile împotriva celor care s-au opus regimului. Mulţi dintre condamnaţii la moarte au fost executaţi aici – inclusiv membri grupurilor de rezistenţă din munţi.  

După 20 de ani de degradare, Fortul 13 - Jilava a fost clasat ca monument istoric – fără să fie alocate fondurile pentru reabilitare.