Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Berna le închide uşa europenilor

city_of_berne.jpg

Berna le închide uşa europenilor

Elveţienii au aprobat duminică printr-un vot naţional limitarea imigraţiei. La originea acestei iniţiative se află Uniunea democratică de centru - UDC - partidul populist al elveţienilor. Rezultatul referendumului se va solda cu limitarea liberei circulaţii şi impunerea unor "cote" de străini din UE pe care ţara cantoanelor o va accepta anual, lucru ce a provocat fireşte stupoare la Bruxelles. Relaţia dintre Europa celor 28 şi Berna riscă să aibă de suferit. Reacţiile din principalele capitale europene nu s-au lăsat nici ele mult aşteptate.

Comisia de Bruxelles, convinsă până nu demult că "da-ul" nu va câştiga, s-a mărginit duminică seară să-şi exprime "regretele". Înalţi responsabili europeni, precum miniştrii german şi francez de externe, s-au arătat "consternaţi" de rezultat. Pentru purtătorul de cuvânt al cancelarei germane Angela Merkel, rezultatul votului "pune probleme considerabile". Precizăm că Germania este primul partener comercial al Elveţiei.

Nu e de mirare că cei care au salutat dacă nu chiar aplaudat rezultatul au fost partidele şi liderii eurosceptici. La Londra, cabinetul premierului David Cameron a estimat că votul elveţian în favoarea unei limitări a imigraţiei "reflectă o îngrijorare tot mai mare vizavi de libera circulaţie în Europa". Încă de duminică, Nigel Farage, şeful partidului populist şi eurosceptic UKIP estimase că "votul elveţian este o minunantă veste pentru îndrăgostiţii libertăţii şi ai suverantităţii naţionale în Europa".

În Franţa, Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional, partidul extremei drepte, a salutat "bunul simţ" al elveţienilor. La UMP, partidul conservator, declaraţiile sunt însă mai ambigue. François Fillon, ex-premier, găseşte că "e perfect normal" ca Elveţia să dorească să diminueze numărul de străini de pe solul ei. Un fost coleg de guvern al lui Fillon deplânge însă "denunţarea unilaterală a acordurilor de liberă circulaţie între Elveţia şi Uniunea Europeană". Centriştii francezi, pro-europeni prin natură, estimează că "elveţienii şi-au tras un glonţ în picior  înjurând totodatà toată Europa".

Tema imigraţiei se impunea până acum pe agenda viitoarelor alegeri europene în anumite ţări precum Franţa, Marea Briatanie, Olanda şi Austria. Iată că subiectul revine pe avanscena întregii Europe din cauza unui vot oprganizat într-o ţară care nici măcar nu este membră a UE.

Votul poate avea "repercusiuni majore asupra relaţiilor dintre UE şi Elveţia" avertizează mai toţi responsabilii europeni. Repunând în cauză principiul liberei circulaţii - şi deci participarea la spaţiul Schengen - elveţienii îi obligă pe restul europenilor să revadă toate acordurile semnate de cele două părţi în 1999 şi aplicate din 2002 încoace. Este ceeace se cheamă "clauza ghilotină" - toate acordurile sunt deci legate unele de altele şi când unul cade, cad toate. Aceste acorduri, 7 la număr, se aplică într-o serie de sectoare cum ar fi transporturile, agricultura, cercetarea şamd. Se va repune în cauză şi schimbul automat de informaţii în materie fiscală - încă în discuţie între Berna şi Bruxelles - şi deci secretul bancar.

Votând împotriva imigraţiei, elveţienii nu au realizat amploarea consecinţelor acestui vot. "Poate că ei nu au votat împotriva Europei dar au votat împotriva europenilor. Nu e sigur că diferenţa este perceptibilă pentru toţi" notează editorialistul de la Le Monde. Trebuie spus că principala ţintă a populiştilor din UDC sunt francezii, germanii şi italienii, principalele populaţii europene care emigrează în ţara cantoanelor. Guvernul federal elveţian are acum trei ani la dispoziţie ca să aplice propunerea de limitare a imigraţiei adoptată duminică. "Elveţienii au răgaz să se gândească şi să aleagă iar Bruxellesul are numai de apărat nişte principii" conchide Le Monde.