Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cernobîl, 27 de ani: pericolul este încă acolo

cernobil.jpeg

Cernobîl, 27 de ani: pericolul este încă acolo

Ucraina comemorează vineri, 26 aprilie, 27 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, cel mai grav accident din sectorul nuclear civil. Zeci de persoane au depus flori şi lumânări la monumentul ridicat în memoria victimelor din 26 aprilie 1986, în oraşul Slavutici aflat la 50 de km de centrala atomică. În capitala Kiev, familiile victimelor şi responsabili ucrainieni au participat la o altă ceremonie.

Comitetul ştiinţific ONU privind efectele radiaţiilor nu recunoaşte decât 31 de decese legate direct de catastrofă.  E vorba fie de aşa-zişii "lichidatori" trimişi la faţa locului imediat după accident,  ca să îngroape reactorul distrus, fie de pompieri. Asociaţia Greenpeace evocă însă cel puţin o sută de mii de morţi din cauza contaminării radioactive, alte 200 de mii de persoane urmând să dezvolte diverse forme de cancer. În sfârşit, OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii, spune că explozia reactorului de la Cernobîl ar fi putut cauza circa 4 mii de decese.

Pe 26 aprilie 1986, la ora unu şi 23 de minute noaptea, explozia reactorului 4 al centralei nucleare, prima construită în Ucraina, se soldează cu propagarea în atmosferă a echivalentului radioactiv a 400 de bombe de tipul celor lansate la Hiroshima. Pe scara internaţională, catastrofa de la Cernobîl a fost clasată la nivelul 7, cel mai ridicat. Este considerat ca atare cel mai grav accident nuclear produs vreodată. Sute de mii de muncitori, "lichidatori" veniţi din Ucraina dar şi din Belarus, Letonia, Lituania şi Rusia - toate pe atunci parte integrantă a Uniunii Sovietice din acea vreme - vor veni la faţa locului în lunile următoare pentru a curăţa zona. Protecţia de care beneficiau contra radiaţiilor era scăzută, ba chiar de multe ori inexistentă. Construcţia primului sarcofag în jurul reactorului explodat s-a terminat în octombrie 1986. De atunci, mai multe lucrări de întreţinere şi consolidare au fost realizate de ucraineni, în aşteptarea realizării unui nou sarcofag. Acesta va fi terminat, cel mai devreme peste doi ani de aici înainte, adică în 2015. Şantierul, unul dintre cele mai importante din domeniul industriei, este condus de grupurile franceze Vinci şi Bouygues. În 2015 teoretic deasupra fostului reactor se va ridica un arc de beton armat înalt de 108 metri, lat de 162 şi lung de 270 de metri. Greutatea întregului ansamblul este estimată la 30 de mii de tone. Costul proiectului, finanţat în mare parte de ţările din grupul G8 şi Ucraina, este de peste un miliard şi jumătate de euro. Construcţia este gândită să dureze cel puţin un secol.

 Analiştii estimează că accidentul de la Cernobîl şi urmările sale dramatice au fost cauzate de mai mulţi factori: mai întâi un reactor conceput greşit şi fără un scut de protecţie, un reactor prost exploatat şi sub un control cvasi-inexistent din pareta autorităţilor zise competente. În sfârşit, consecinţele catastrofei au fost greşit gestionate ducând aşadar la o catastrofă multiplă: sanitară, ecologică, economică şi politică.

Aproape trei decenii după catastrofă, localitatea aflată în zona de securitate instituită în jurul centralei se aseamănă cu un oraş fantomă. Imobilele construite în anii 70 şi 80 au fost decontaminate pentru a permite găzduirea muncitorilor de la centrală. Casele particulare au fost însă abandonate, vegetaţia a acoperit mare parte din aceste locuri lăsate în paragină. Oficial, la Cernobîl ar locui o mie de oameni, neoficial de 3-4 ori mai mulţi. Copiii mici şi femeile tinere sau însărcinate nu ar avea voie să locuiască aici. Chiar dacă radioactivitatea a scăzut considerabil în toţi aceşti ani, în unele perimetre depăşeşte cu 20 sau 30 de ori nivelul maxim admis. E şi motivul pentru care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică va continua să menţină actuala zonă de excludere de 30 de km şi asta în ciuda planurilor contrare pe care le anunţa preşedintele Ucrainei. Acum doi ani Victor Ianucovici spunea că vrea să reia exploatarea terenurilor agricole contaminate. Trebuie spus că între 6 şi 7 milioane de persoane mai trăiesc azi în cei 150 de mii de kilometri pătraţi de teritoriu contaminat cu cesiu radioactiv.

În încheiere o cifră care rezumă multe chestiuni: AIEA, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, estimează cheltuielile cauzate de catastrofa de la Cernobîl la mai multe sute de miliarde de dolari în aproape 30 de ani de când s-a produs. Organizaţia Greenpeace de partea sa, vorbeşte de un cost total de o mie de miliarde de dolari.

Ioana Ciută, dir. executiv Terra Mileniul III