Curtea Internațională de Justiție: războiul sârbo-croat nu a fost genocid

« Genocidul presupune că există intenția de a distruge un grup sau cel puțin o parte din el ». Plecând de la această definiție a celei mai grave crime din dreptul penal internațional, Peter Tomka, președintele Curții Internaționale de Justiție de la Haga a estimat că niciuna din părțile aflate în conflict nu a comis crime în scopul de a distruge celălalt grup etnic. Cert, atât sârbii cât și croații au comis crime dar doar pentru a forța acele grupuri etnice să plece, să se deplaseze altundeva.

Războiul sârbo-croat – unul din numeroasele conflicte declanșate de destrămarea  fostei Iugoslavii - a fost declanșat în 1991 după declarația de independență a Croației.   Luptele i-au opus pe croați și pe secesioniștii sârbi sprijiniți de Belgrad. Aceștia din urmă doreau să adere la un stat sârb etnic pur în care urmau să fie regrupați toți sârbii din fosta Iugoslavie. Conflictul sârbo-croat a făcut circa 20 de mii de morți.

În 1999 Zagrebul sesizase Curtea Internațională de Justiție afirmând că Serbia a comis “o formă de genocid care s-a tradus prin omucideri, deplasări de oameni, acte de tortură și detenții ilegale ale unui mare număr de croați”. În particular Zagrebul cerea Curții de la Haga să ordone Belgradului să plătească « compensații financiare ».

Mai bine de un deceniu mai târziu, mai exact în 2010, Serbia a replicat depunând o contra-plângere la Haga în care acuza Zagrebul de genocid în timpul operațiunii militare croate botezate « Furtuna » care avea să pună capăt războiului în 1995. O operațiune care avea să dea și ziua națională a Croației moderne. Belgradul cerea în plângerea din 2010 « compensații financiare » pentru sârbii din Croația și anularea acestei zile naționale.

Ca să respingă acuzațiile reciproce de genocid judecătorii Curții Internaționale de Justiție s-a sprijinit pe deciziile Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie contra principalilor responsabili ai diverselor războaie din anii ’90. Astfel ei au notat că dacă s-au lansat acuzații de crime de război și crime contra umanității, nimeni – nici măcar ex-președintele Slobodan Milosevici – nu a fost urmărit pentru genocid comis pe teritoriul croat.

De când a intrat în funcție în 1946 pentru a pune capăt diferendelor între diverse state, Curtea Internațională de Justiție nu a recunoscut decât un singur genocid, cel comis la Srebrenica în estul Bosniei. Aproape 8 mii de bărbați și băieți musulmani au fost uciși de forțele bosno-sârbe.

Atât Serbia cât și Croația, ale căror relații s-au ameliorat simțitor în ultima vreme, au declarat recent că vor respecta verdictul Curții Internaționale de Justiție. La aflarea sentinței, Belgradul a lansat un apel pentru « o pace durabilă » în timp ce Zagrebul s-a declarat « nemulțumit » dar spune că « acceptă decizia de o manieră civilizată ».