ONG-urile cer ca bunurile confiscate infractorilor să fie "reutilizate social"

În prezent situaţia este extrem de dificilă după cum o arată şi rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene. Acesta pentru că există mai multe instituţii care se ocupă de recuperarea bunurilor ce trebuie confiscate în urma unor decizii judecătoreşti. O parte dintre instituţii au o evidenţă clară a ceea ce sechestrează sau confiscă, altele nu. O parte comunică eficient cu instanţele de judecată, altele nu. Aşa se face că procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare a tot scăzut în ultimii ani. Un exemplu : în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit teoretic 434 milioane euro. În realitate bunurile efectiv confiscate au fost de doar 7,6 milioane de euro. O altă problema : după confiscarea propriu-zisă, urmează pasul valorificării bunurilor şi nu de puţin ori acestea sunt subevaluate. Din acest motiv, 27 de organizaţii neguvernamentale au propus o serie de măsuri, între care şi crearea unui organism unic însărcinat cu problema acestor bunuri. Acesta e motivul pentru care Centrul pentru Resurse Juridice, unul dintre ong-uri, salută crearea "Oficiul Naţional de Management a Bunurilor Sechestrate/Confiscate". Reprezentantul fundaţiei, Radu Nicolae, spune la RFI că va fi însă nevoie şi de refacerea legislaţiei, astfel încât viitoarea instituţie să fie eficientă.

« Pachetul legislativ pentru agenţie nu trebuie să se limiteze doar la înfiinţarea unei structuri ci trebuie să modifice tot cadrul de recuperare a creanţelor din infracţiuni, de la faza de urmarire penală, de la modul în care ţinem statistica, până la faza de valorificare », spune Radu Nicolae. « E important când vorbim de o reformă pe care o facem sper pentru zece-cincisprezece sau mai mulţi ani sper, să gândim şi să cumpănim lucrurile astea », adaugă acesta.   

Organizaţiile neguvernamentale propun aşadar o dezbatere publică în urma căreia să se modifice legislaţia dar şi să se introducă în România principiul european, adoptat deja prin directivă la nivelul mai multor ţări, principiu pe baza căruia tot ce se recuperează de pe urma confiscărilor să fie folosit în scop social. În prezent, banii obţinuţi de ANAF sunt « înghiţiţi » de bugetul de stat, ceea ce e corect pentru că în general statul e cel prejudiciat, spune la RFI reprezentantul CRJ. Totuşi, câteva milioane de euro nu înseamnă mare lucru în visteria statului în schimb pot face diferenţa dacă ar fi folosite în scop social, explică Radu Nicolae.

« Societatea trebuie să înţeleagă că banii aceştia nu sunt luaţi din cer, nu sunt banii nimănui, sunt banii cetăţenilor. Banii care sunt luaţi de cei care iau mită în sînătate de la cei bolnavi, sunt banii care sunt luaţi prin achiziţii publice de la cei care ar fi trebuit să beneficieze de drumuri mai bune şi de servicii publice de calitate, de la comunitatea locală. Tocmai, prin reutilizare socială se asigură că aceşti bani se întorc în grupurile vulnerabile şi sunt vizibili », spune la RFI Radu Nicolae.

Între proiectele care ar putea fi derulate dacă va fi susţinută şi la nivel guvernamental această « iniţiativă de reutilizare » se numără crearea de centre sociale în casele confiscate, finanţarea unor programe de prevenire a infracţionalităţii, a corupţiei, a traficului de droguri sau de persoane sau finanţarea unor programe în domeniul sănătăţii. Toţi cei care doresc să susţină demersul societăţii civile o pot face semnând petiţia lansată în acest scop pe sit-ul www.petitieonline.net sub numele de “Bunurile confiscate de la infractori trebuie să fie redate societăţii”.