Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Măsură fără precedent luată de Guvernul grec

masura-precedent-luata-guvernul-grec.jpg

Proteste în faţa sediului radio-televiziunii publice din Grecia (Foto: Reuters/John Kolesidis)

Executivul de la Atena a decis închiderea posturilor reţelei publice de radio şi televiziune ERT. Măsura anunţată pe neaşteptate şi aplicată în numai câteva ore a creat un şoc în rândul angajaţilor. Peste 2.500 de salariaţi s-au văzut aruncaţi în stradă, fără drept de apel. Autorităţile susţin că decizia are la bază pierderile financiare şi funcţionarea scandaloasă a companiei.

Corespondenta RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia

Ce reprezintă, în cifre, reţeaua publică de radio şi televiziune pentru mass-media din Grecia?

- 5 posturi de televiziune (ET1, NET, ET3, ERTworld şi ERT HD), plus un program Web TV.

- 7 posturi de radio cu sediul în Atena şi alte 3 cu sediul la Salonic.

- 19 posturi de radio regionale.

- 3 ansambluri (Orchestra Simfonică Naţională, Orchestra Contemporană şi Corul Naţional).

- o revistă săptămânală de profil.

- serviciul online, cu o foarte bogată arhivă digitală.

 

Cum s-a ajuns la această decizie surprinzătoare?

 

Executivul condus de Antonis Samaras a pus lacăt ERT-ului, după 47 de ani de funcţionare continuă, chiar şi în perioada dictaturii coloneilor. Decizia, neconstituţională în opinia Opoziţiei, dramatică la nivel uman, a fost unul dintre scenariile vehiculate în ultima vreme, în paralel cu planul de restructurare radicală a instituţiei.

Primele concedieri au fost făcute încă din 2010, când peste o mie de angajaţi au fost disponibilizaţi şi cei care au reuşit să-şi păstreze locul de muncă au fost nevoiţi să acccepte reduceri salariale substanţiale. ERT, operator de servicii publice, a trecut atunci sub supravegherea directă a Ministerului de Finanţe. În 2010, ERT a început să înregistreze profituri şi să reducă datoriile acumulate, dar nu a putut acoperi gaura neagră a datoriilor DEKO (instituţiile de utilităţi publice, în rândul cărora fusese introdusă).

Potrivit majorităţii analiştilor, dincolo de orice alte interpretări, decizia a fost luată exclusiv pentru a rezolva în timp record cerinţele creditorilor. Aceasta pare să fi fost soluţia imediată în faţa presiunilor Troicii privind reducerea angajaţilor publici (15 mii până la sfârşitul anului 2014).

Grecia devine prima ţară din Uniunea Europeană care închide radioul şi televiziunea publică. Un caz similar s-a înregistrat numai în Argentina, după implicarea FMI în acţiunile de salvare economică a ţării. Este adevărat că şi în Ungaria s-a încercat acest lucru, dar fără rezultat în cele din urmă.

 

Care sunt reacţiile provocate în urma aplicării măsurii?

 

Liderul Opoziţiei, Alexis Tsipras, a declarat că măsura reprezintă o lovitură împotriva poporului grec. Ca urmare, şeful Stângii Radicale SYRIZA spune că este decis să lupte împotriva acestei decizii. El a solicitat preşedintelui Republicii să intervină.

De asemenea, partenerii coaliţiei guvernamentale spun că nu sunt de acord, dar decizia a fost asumată de premier. Liderii celor două formaţiuni de stânga au declarat că vor cere clarificări din partea Comisiei Europene pentru posibila implicare în luarea acestei hotărâri.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a Posturilor de Radio şi Televiziune (EBU) a trimis o scrisoare Guvernului, prin care îndeamnă la o reanalizare a deciziei.

Federaţia Panelenă a Jurnaliştilor a remis un comunicat prin care se declară solidară cu cei 2.656 de angajaţi care şi-au pierdut instant şi fără  drept de apel locul de muncă. În semn de protest faţă de decizia Guvernului, imediat după anunţul purtătorului de cuvânt, posturile private de radio şi televiziune au întrerupt programele pe durata a şase ore.

În faţa clădirii ERT, mii de oameni (angajaţi şi susţinători) continuă să protesteze împotriva închiderii posturilor reţelei publice de radio şi televiziune, a politicilor de austeritate implementate de Guvern la comanda creditorilor.

 

Cum se vor desfăşura în continuare ostilităţile?

 

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Simos Kedikoglou, a anunţat înfiinţarea cât mai curând posibil a unui nou organism. Oficialul elen a adăugat că numărul angajaţilor va fi cu mult mai mic, fără a oferi însă date concrete. Kedikoglou a ţinut să sublinieze că până la data funcţionării acestuia, cetăţenii nu vor mai plăti taxa pentru serviciile publice de radio şi televiziune.

Monica Chihaia, despre închiderea radio-televiziunii publice din Grecia
799