Cum facem față temperaturilor ridicate?

Hidratarea corectă pe tot parcursul zilei, evitarea expunerilor excesive la soare, alimentația echilibrată, îmbrăcămintea adecvată, respectarea unui program de odihnă corespunzător cu activitatea pe care o desfășuram ne ajută să ne menținem o stare de sănătate optimă pe timpul verii.

10 reguli pentru o vară fără griji

1. Alimentație: Este recomandat să avem 3 mese principale și 2 gustări astfel încât să acoperim necesarul caloric al organismului corespunzător vârstei și activității depuse. Fructele și legumele trebuie să fie considerate alimente de bază. O masă sau o gustare de fructe ne revitalizează, ne aduce un plus de energie, mai ales dacă suntem atenți la cantități (de exemplu vom consuma câteva felii de pepene și nu un pepene întreg!). Temperaturile ridicate intensifică procesele de alterare a alimentelor; pentru a evita ingestia de alimente contaminate cu germeni sau toxine bacteriene, care ar putea provoca toxiinfectii alimentare, este foarte important să consumăm alimente proaspete, din surse sigure, preparate și depozitate corespunzător. Un regim alimentar potrivit pentru zilele călduroase de vară presupune evitarea sau limitarea consumului de grăsimi, dulciuri concentrate, alcool, tutun sau cafea deoarece toate acestea pot contribui la creșterea senzației de disconfort.

2. Hidratare: Cu siguranță necesarul de lichide crește în timpul verii datorită temperaturii exterioare mai mari și a transpirației mai abundente. Apa este principala sursă de hidratare. Recomandarea generală este să avem un consum zilnic de lichide de 2.5 l/persoană, însă acesta crește dacă suntem expuși temperaturilor ridicate. Alte tipuri de lichide recomandate pe timpul verii ar fi: ceaiuri ușor îndulcite sau neîndulcite, preferabil de mentă, soc, mușețel, sunătoare, urzici, ceai verde sau negru.

3. Expunere la soare: Soarele este benefic pentru sănătate. Organismul nostru sintetizează vitamina D în prezența razelor soarelui, ceea ce înseamnă că, împreună cu un regim alimentar variat, care să acopere necesarul de minerale și vitamine, pielea și oasele noastre sunt sănătoase. În plus, cei mai mulți dintre noi ne relaxăm la plajă sau ne simțim mai fericiți când afară este vreme frumoasă, este însorit. Însă trebuie să ne expunem cu moderație la soare, trebuie să ne protejăm deoarece razele soarelui ne pot afecta vederea și pielea dacă nu ne protejăm cu ochelari și creme cu filtru UVA și UVB. E recomandat să evităm expunerea la soare între orele 11.00 – 17.00.

4. Insolație: Este o afecțiune foarte gravă, considerată urgență medicală mai ales în cazul persoanelor din categoriile de risc și anume copii, bolnavi cronici, gravide și bătrâni. Trebuie să ne prezentăm de urgență la medic dacă în urma expunerii la soare simțim oboseală, slăbiciune, dureri de cap, stări de amețeală, greață/ senzație de vomă și, în ciuda temperaturii ridicate, tegumente palide, reci și umede. Acestea sunt primele semne că organismul a pierdut controlul în încercarea de a face față căldurii extreme. Dacă nu luăm imediat măsuri, atunci simptomele se pot agrava, persoana care a făcut insolație devine confuză sau chiar începe să delireze, își poate pierde cunoștința mai mult de 1 minut, poate manifesta convulsii, tahicardie (creșterea ritmului bătăilor inimii), se accentuează durerile de cap, apar vărsăturile și diareea (care contribuie la deshidratare), pielea i se înroșește, este fierbinte și devine uscată sau transpiră în exces, iar temperatura corpului crește peste 39oC.

5. Creme de protecție: Fotoprotectoare cu SPF-uri mai mari de 30 oferă o extrem de mică protecție suplimentară față de cele cu SPF 30, această valoare fiind suficientă în aproape toate cazurile. Mai important decât goana după un SPF cât mai mare, este să ne convingem dacă preparatul fotoprotector filtrează în egală măsură ultravioletele B (UV-B) și ultravioletele A (UV-A). Gradul de filtrare al UVB este indicat de SPF, dar filtrarea UV-A nu este “inclusă” în valoarea SPF. Fotoprotectoarele care filtrează UV-A sunt marcate ca atare și poartă un marcaj specific atestând protecția față de UV-A. Filtrarea UV-A este foarte importantă pentru că UV-A înroșesc mai puțin pielea și din acest motiv trec mai puțin observate, în schimb penetrează mai adânc și sunt mai implicate în procesul de carcinogeneză.

6. Aer condiționat: Dacă aveți aer condiționat, reglați aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală. Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depășește 32 grade Celsius.

7. Activități în aer liber: Evitați pe timpul zilei activitățile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, gradinărit, etc); e de preferat să faceți aceste lucruri dimineața devreme sau la apusul soarelui. O atenție deosebită ar trebui acordată tipului de îmbrăcăminte – e bine să purtăm haine comode, de culoare deschisă, preferabil din materiale naturale.

8. Vizita la dermatolog: recomandăm persoanelor care prezintă numeroase “alunițe” un consult dermatologic înainte de expunerea prelungită la soare. Doar dermatologul este în măsură să precizeze dacă nevii respectivi sunt complet benigni și nu au potențial evolutiv sau dacă, dimpotrivă, trebuie urmăriți la intervale scurte de timp sau excizați. Controlul acestor nevi prin examen clinic și dermatoscopic este o manevră simplă, neinvazivă, lipsită de riscuri și ne poate oferi liniștea unei vacanțe fără griji.

9. Toxiinfecția alimentară – una dintre afecțiunile specifice sezonului cald: la adulți, dar mai ales la copii, infecţiile gastrice pot să aibă o evoluţie foarte rapidă, cu consecinţe grave, deoarece cu cât vârsta copilului este mai mică, cu atât riscul deshidratării este mai mare; de aceea trebuie intervenit imediat, hidratarea, stoparea vărsăturilor și scăderea temperaturii fiind prioritare. În mod obișnuit, sunt două simptome dominante și anume greaţa și vărsăturile, dar destul de frecvent acestora se asociază febra, cefaleea, inapetenţa (lipsa poftei de mâncare). Pentru a preveni apariția toxiinfecțiilor alimentare, se recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de prepararea mâncărurilor, după utilizarea toaletelor sau ori de câte ori este nevoie, spălarea cu atenție a fructelor și legumelor consumate, fierberea laptelui, protejarea termică a alimentelor, verificarea termenelor de valabilitate pentru toate produsele pe care le cumpărăm.

Atenție la modul de procurare și consum al înghețatei! Scăldatul în locuri neamenajate sau insalubre, care pot fi sursa numeroaselor afecțiuni specifice  sezonului cald, este de evitat.

10. Categorii de risc: Expunerea la soare trebuie să fie foarte limitată și atent supravegheată în cazul persoanelor din categoriile de risc, mai ales gravide și copii. În cazul gravidelor, creșterea temperaturii corpului doar cu 1-2 grade și deshidratarea generează un stres nedorit fătului, insolația punând în pericol viața amândurora. În cazul copiilor, trebuie să ținem cont că organismul lor nu are aceeași capacitate de adaptare la mediu ca al unui adult. Părinții trebuie să fie foarte responsabili deoarece insolația la copii este foarte frecventă și foarte gravă, starea acestora trecând mult mai rapid de la simptomele ușoare la simptomele cu complicații severe. Evitați deplasările pe distanțe lungi în mijloace de transport care nu sunt dotate cu instalații corespunzătoare de climatizare, mai ales atunci când sunteți impreună cu copiii; în niciun caz nu îi lăsați pe cei mici în interiorul vehiculelor parcate la soare. Bolnavii cronici sunt de asemenea o categorie cu risc importantă. Pentru aceștia, se recomandă evitarea deplasării afară din locuință în orele de risc (11.00 – 17.00), atenție sporită la consumul de lichide pe tot parcursul zilei pentru a evita deshidratarea, regim alimentar echilibrat și administrarea tratamentelor pentru afectiunile cronice. Orice alte recomandări primite de la medicul curant, trebuie urmate întocmai; apariția unor simptome noi (palpitații, dureri în piept, pusee de tensiune arterială) sau agravarea unor simptome mai vechi trebuie să determine prezentarea la medic.

Recomandări MEDSANA