Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dreptate pentru victimele masacrului nazist din Oradour

memorial-oradur.jpg

Memorial Oradur sur Glane

După vizita preşedintelui federal Joachim Gauck la memorialul victimelor masacrului nazist din localitatea franceză Oradour-sur-Glane, procuratura germană a anunţat că a început urmărirea penală a şase persoane implicate. Cinci trăiesc în Germania, una în Austria. Alţi 30 de prezumtivi criminali de război au fost identificaţi între timp şi urmează să fie deferiţi justiţiei.

„Gauck şi Hollande au închis una din ultimele spaţii albe ale reconsiderării istoriei franco-germane. Gesturile de reconciliere de la Oradour pot să readucă relaţiile franco-germane pe un făgaş echilibrat”. Astfel comentează ziarul conservator „Frankfurter Allgemeine Zeitung” prezenţa preşedintelui federal Joachim Gauck la Oradour-sur-Glane. În mai toate comentariile dedicate evenimentului se subliniază faptul că Joachim Gauck este primul preşedinte german care a vizitat memorialul din Oradour, omagiind prin acest gest cele peste 600 de victime asasinate de către batalioanele naziste de asalt, Waffen-SS. Pe data de 10 iunie 1944, localitatea a fost complet distrusă, doar puţini dintre locuitori au spravieţuit masacrului comis de către militarii din Waffen-SS.

Printre făptaşi s-au aflat şi numeroşi etnici germani din Alsacia. În 1953 a avut loc la Bordeaux un proces în care erau inculpate 22 de persoane, opt germani din Germania şi paisprezece alsacieni. Pe banca acuzaţilor, însă, nu s-au aflat comandanţii care au ordonat masacrul, deoarece Germania a refuzat să-i predea justiţiei franceze. Tot atunci, a izbucnit o dispută între Alsacia şi regiunea Limousin în care a avut loc masacrul, după ce Parisul a hotărît să-i amnistieze pe cei condamnaţi. Gestul de „clemenţă” a fost perceput ca o imensă nedreptate şi nu a reuşit să stingă nemulţumirea celor care au continuat de-a lungul anilor să ceară dreptate. Momentul a sosit acum. Procurorul Andreas Brendel din Dortmund a declarat că în urmă cu doi ani au început investigaţii în vederea identificării unor participanţi la masacrul din Oradour. Într-un interviu difuzat de postul naţional de radio, Brendel a spus că este vorba despre 6 persoane, născute în anii 1925-26.

Cinci dintre aceste persoane trăiesc în Germania, una în Austria. Procurorul a mai relatat că persoanele respective au fost identificate în urma studierii unor documente păstrate în arhivele securităţii est-germane, Stasi. Apoi s-au folosit şi dosarele franceze ale procesului din Bordeaux. Totodată, au fost audiaţi şi mai mulţi martori. Deocamdată, justiţia pregăteşte întregul material în vederea deschiderii unei acţiuni penale.

Tot legat de crimele comise de către nazişti, la începutul acestei săptămîni a început la Hagen, în Germania, primul proces în care este inculpat un prezumtiv criminal de război, în vîrstă de 92 de ani. Siert Bruins din Vestfalia este acuzat pentru crimă. Ca membru al poliţiei naziste de frontieră şi siguranţă, el a participat în septembrie 1944 la împuşcarea luptătorului din rezistenţa olandeză, Aldert Klaas Dijkema.

Potrivit Oficiului pentru urmărirea crimelor naziste din Ludwigsburg, în următoarele luni vor fi inculpate alte 30 de persoane învinuite de crime de război. Este vorba despre persoane care au activat în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Începerea urmăririi penale s-a dispus după procesul gardianului Demianiuc, din 2011 la München. Sentinţa pronunţată permite autorităţilor să investigheze orice persoană care a fost implicată în aparatul de exterminare nazist, fiind considerată o rotiţă a întregului sistem. Pînă în 2011 acuzaţia de crimă trebuia individualizată. Acum, Culpa de complicitate la crimă a fost extinsă pentru toţi cei ce au făcut parte din echipele SS însărcinate cu administrarea sau paza lagărelor. Cu alte cuvinte, toate persoanele de la gardieni pînă la bucătari riscă să răspundă în faţa justiţiei. În această categorie ar fi intrat şi mulţi etnici germani din România. De pildă, Hans Mokka, scriitorul timişorean şi voluntar în Waffen-SS care a mărturisit cu prilejul recrutării sale ca agent al Securităţii, în 1962, că fusese gardian şi paznic la Auschwitz, iar apoi bucătar la Ravensbrück (a se vedea: Bibliotecar la Auschwitz, RFI, 7.11. 2011).