Amenda neplătită te lasă fără permis de conducere

Ministerul de interne vrea să modifice din nou Codul Rutier, noile măsuri fiind determinate de numărul mare de morţi şi răniţi în accidente rutiere. Modificările sunt acum în lucru şi ar urma să fie aplicate chiar din această toamnă.

“Anunţam, încă din primăvară, că faţă de ceea ce se întâmplă pe şosele, actualul regim sancţionator nu îşi atinge scopul de a preveni şi limita încălcarea legii. Prea mulţi conducători auto încalcă legea, considerând fie că amenzile sunt simbolice, fie că pot scăpa de ele fără să le plătească. Vom introduce în lege suspendarea dreptului de a conduce dacă cel care este amendat nu îşi plăteşte amenda într-un termen de o lună”, spune ministrul Radu Stroe. Astfel, dacă cineva primeşte o amendă şi nu a plătit-o în 30 de zile, i se va suspenda permisul până când va face dovada că a dat banii.

Procentul celor care îşi plătesc amenzile rutiere este mai mic de jumătate, ceea ce înseamnă că, pentru cei care nu plătesc, rolul preventiv al amenzii nu se produce. “Că sunt mari sau mici, important este ca atunci când s-a aplicat o amendă, cel care a primit-o să fie mai atent data viitoare şi să respecte regula. Pe de altă parte, lipsa oricărei sancţiuni pentru neplata amenzilor a determinat o erodare treptată a autorităţii statului în acest domeniu”, a explicat, pentru Mediafax, ministrul de interne.

Creşterea amenzilor nu este o soluţie

O altă modificare importantă este introducerea unei alte forme de sancţionare a unor abateri rutiere care reprezintă principalele cauze ale accidentelor grave, soldate cu morţi şi răniţi, respectiv creşterea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce. “În urmă cu câteva luni, am avut o primă discuţie în guvern şi am decis atunci că numai creşterea amenzilor nu poate fi o soluţie, aşa că am avut, în această vară, mai multe analize cu Poliţia Rutieră şi cu Departamentul Juridic şi intenţionăm să creştem perioada de suspendare a permisului de conducere până la trei sau patru ani pentru cei care accidentează sau omoară oameni conducând sub influenţa alcoolului sau trecând pe culoarea roşie a semaforului”, a spus Radu Stroe.

Principiul pe care ministerul de interne îl are în vedere este de a-i scoate din trafic pe şoferii care reprezintă adevărate pericole pentru siguranţa celorlalţi conducători auto şi a pietonilor.

În opinia lui Radu Stroe, chiar dacă modificările pe care le propune nu vor mulţumi pe toată lumea, mai multă disciplină în trafic este necesară. Ministrul a precizat, în acest context, că şoferii români, odată ieşiţi din ţară, au ca primă grijă respectarea regulilor, inclusiv a celor legate de centură, viteză şi alcool, iar la întoarcerea în ţară uită orice regulă.

Noi reguli la examenul pentru permis de conducere

Întrebat dacă măsurile de suspendare a permisului auto pe perioade mai mari vor rezolva problema accidentelor rutiere, ministrul Radu Stroe a precizat că siguranţa rutieră nu este numai o problemă a Poliţiei. “Aici vorbim şi de infrastructură şi, mai ales, de educaţie. Iar când vorbim de educaţie, ştim că există metode de convingere şi metode de coerciţie. Pe componenta noastră, avem în vedere reglementările pe care ministerul de interne le poate implementa: un examen serios pentru obţinerea permisului de conducere, şi vreau să vă anunţ că în curând vom avea şi o reglementare nouă privind modul cum se va desfăşura examenul pentru permis, o procedură care să asigure rolul preventiv al amenzilor şi o aplicare fermă şi corectă a acestora de către poliţiştii rutieri. Acestea sunt cele trei componente pe care noi le putem implementa şi o vom face cât de curând”, a mai spus ministrul de interne.

Demnitarul nu exclude faptul că noile măsuri ar putea creşte presiunea asupra poliţiştilor din partea celor care riscă să stea mult timp fară să conducă, însă susţine că realităţile demonstrează că din ce în ce mai puţini poliţişti sunt dispuşi să îşi rişte serviciul şi libertatea pentru şpagă. Radu Stroe spune că la nivelul ministerului se lucrează, în paralel, la identificarea unor soluţii legislative care să asigure poliţistului o protecţie şi o încredere mai mare în exercitarea atribuţiilor profesionale.