Ioan Ficior, al doilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid

“Nu regret nimic” a fost mărturia pe care a făcut-o torționarul într-un interviu acordat România Liberă în luna iulie. Inițial locțiitor de comandant și apoi comandant al Coloniei de Muncă de la Periprava în perioada 1958-1963, Ioan Ficior este acuzat că sub comanda sa au fost uciși 103 deținuți politici.

Cercetările făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului arată că, în calitatea sa de comandant al formaţiunii 0830 Periprava, Ficior a impus în rândul deţinuţilor un regim sever de detenţie: deţinuţii care încălcau interdicţiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau  pedepsiţi de un  tribunal, în cadrul unui spectacol în toate detaliile şi urmat de bătaie. Tortionarul obişnuia să sară cu  calul peste trupurile deţinuţilor.

Acuzațiile au fost negate cu vehemenţă de Ioan Ficior. În interviul acordat Romania Liberă în vară, tortionarul susţine că în calitate de comandant nu a lovit nici un deţinut. Mai mult, născut într-o familie de baptişti, Ficior se descrie drept un mare credincios si spune ca nu a renuntat la religia sa nici in perioada comunismului. În cursul anilor 2010 şi 2011, experţii IICCMER l-au contactat telefonic în mai multe rânduri pe colonelul în rezervă în vederea acordării unui interviu, însă de fiecare dată când a răspuns la telefon acesta şi-a declinat identitatea spunând că persoana căutată nu este acasă sau a refuzat acordarea unui interviu.

Torționarul primește o pensie de 5100 lei pentru activitate sa de comandant în penitenciarele comuniste. Colonelul în rezervă Ioan Ficior a făcut parte şi din stafful tehnic al filmului românesc „Binecuvântată fii, închisoare...” regizat de Nicolae Mărgineanu în 2002. El a fost consultantul acestui film la recomandarea conducerii Directiei Generale a Politiei. Scenariul lung metrajului a avut la bază memoriile unei foste deţinute politice Nicole Valéry Grossu în perioada 1949 – 1953.