Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Romii, din nou subiect de campanie electorală în Franţa

tabere-romi.jpg

Romii, din nou subiect de campanie electorală în Franţa

  În perspectiva alegerilor municipale din primăvara viitoare, săptămâna aceasta a fost marcată de o serie de declaraţii ale unor lideri politici pe tema romilor. Joi ministrul de interne Manuel Valls  a vorbit despre chestiunea romilor dar şi despre aderarea României la spaţiul Schengen. Înainte şi după această declaraţie, spiritele erau şi sunt mai departe încinse pe această temă extrem de complexă.

"Se poate oare face campanie pentru municipale în Franţa fără să evoci problema romilor? Ţinte uşor de atins şi răspândite peste tot, romii sunt perfecţi pentru a juca rolul de ţapi ispăşitori într-un an electoral". Comentariile aparţin unor publicaţii prestigioase cum ar fi revista Le Point şi ziarul Le Monde. Toată presa franceză revine asupra acestui subiect şi se întreabă ce e de făcut. O certitudine persistă însă şi anume că romii sunt déjà, fără să şi-o dorească, vedeta  campaniei  electorale.

Salvele de critici au plecat dintr-o provincie din nordul Franţei la începutul săptămânii. Un primar conservator din Régis Cauche, făcea atunci o paralelă sordidă între cazul bijutierului de la Nisa care la împuşcat mortal pe unul din agresorii săi şi cazul romilor. Pe scurt, primarul UMP nu a ezitat să legitimeze uciderea unui rom,  în cazul în care unul dintre angajaţii primăriei ar fi atacat de un membru al etniei.

A urmat declaraţia lui Nathalie Kosciusko-Morizet. Lidera conservatoare, fost ministru în epoca lui Nicolas Sarkozy, e acum candidată la primăria Parisului. E deci pe teren, în campanie electorală şi cu ocazia unei astfel de deplasări a declarat că "parizienii sunt prea mult hărţuiţi de romi". În acest context ea cere expulzarea romilor şi reinstaurarea interdicţiilor de cerşit pe principalele artere turistice ale Parisului. Pentru o femeie cu reputaţia de "moderată", această declaraţie a surprins. Unul dintre acoliţii lui NKM cum i se spune pe scurt, Bernard Debré, şi el fost ministru UMP, a confirmat însă ideea protejatei sale estimând că "mulţi romi au venit să pună mâna pe Paris". Nici mai mult nici mai puţin. Anne Hidalgo, candidata socialiştilor francezi la primăria capitalei, a declarat deîndată că este "inacceptabil să stigmatizezi şi să instrumentalizezi politic dosarul romilor". Comuniştii o acuză şi ei pe NKM că "vânează pe terenul extremei drepte" şi că cu ultimele declaraţii candidata conservatoare a "încălcat o linie roşie". O ipoteză probabilă, verosimilă ţinând cont de febrilitatea acestei campanii demarate puţin cam devreme: în aceste zile au apărut noi sondaje de opinie care arată popularitatea tot mai mare de care se bucură Frontul Naţional. Marine Le Pen, lidera partidului extremist s-a exprimat dealtfel şi ea asupra chestiunii, indirect, cerând din nou ca "cetăţenii români şi bulgari să nu obţină dreptul de liberă circulaţie în UE pe întâi ianuarie anul viitor."

Ponderea crescândă a extremei drepte, un dosar complex, greu de rezolvat şi care cere timp, tabere de nomazi mutate dintr-o comună în alta,  romii întrunesc toate ingredientele ca să fie "vedetele" campaniei, notează un comentator de la Le Monde. Problema este că şi socialiştii, actualmente la putere, nu ştiu cum să dea de cap dosarului. Nu mai târziu decât zilele trecute, la cererea fostei lidere a Partidului socialist francez, Martine Aubry, primar de Lille, o mare tabără ilegală de romi din aceastà localitate a fost desfinţată. Stupefiant din partea celei care acum trei ani denunţa politica similară instaurată de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy.

Un comentator de la Nouvel Observateur denunţă în ultimul număr al revistei de centru-stânga "rasismul aplicat delincvenţei". În fapt, spune el, "dac-o asculţi de exemplu pe NKM, ea nu combate insecuritatea sau delincvenţa, ea face campanie contra romilor. Insecuritate înseamnă romi, delincvenţă înseamnă romi, vinovatul este desemnat dinainte fără nicio problemă. Romii sunt delincvenţi pentru că sunt romi iar delincvenţii sunt romi pentru că sunt delincvenţi" regretă acest comentator politic.

Un coleg de-al lui de la Le Point, revistă conservatoare, se întreabă dacă acest discurs va ajuta la rezolvarea problemelor cu care sunt confruntaţi mulţi primari. N-ar fi mai bine de exemplu ca aceşti primari să respecte mai întâi o lege din 2000 care prevede ca fiecare comună de peste 5 mii de locuitori să acorde un spaţiu viran pentru nomazi. Nici măcar jumătate din localităţile franceze vizate de acest text îl aplică cum trebuie. În mod evident, pentru unii edili e mai bine din punct de vedere electoral să reînceapă "războiul tranşeelor" decât să-şi respetce propriile obligaţii. Problema este însă că imediat după municipalele franceze urmează alegerile europene, scrutin la care din nou, toată lumea - începând cu extrema dreapta - va repune pe tapet dosarul romilor pentru a cere o soluţie paneuroepană. În aşteptarea ei, de ce nu - cum o spune chiar un ales francez - unii vor pretinde o renegociere a spaţiului Schengen pentru a interzice libera circulaţie a anumitor cetăţeni.