Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupţie invocat de elevi, părinţi şi profesori

Următoarele două categorii de mită invocate sunt : mita în sistemul educaţional şi cea la poliţişti, potrivit unui studiu Avangarde, citat de Mediafax.

Cercetarea sociologică, considerată de iniţiatori parte a strategiei naţionale anticorupţie, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupţie în educaţie, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituţiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale şi din administraţia publică locală cu atribuţii în educaţie, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupţie, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupţiei şi realizarea unei strategii anticorupţie în educaţie.

Potrivit studiului, la întrebarea "Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiţi la corupţie?", pe primul loc se situează categoria definită ca "mită, şpagă, cadouri, atenţii", la care 19% dintre răspunsurile părinţilor şi profesorilor şi 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceştia au recurs la astfel de acte pentru a obţine ceva.

Pe locul al doilea se situează categoria "politică, politicieni, parlament, guvern", care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceştia fiind urmaţi de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) şi de părinți, cu 10%.

La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupţie trăite personal de către respondenţi, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menţionată ca primă opţiune atât de elevi (12%), cât şi de părinţi (25%) şi profesori (22%).

Următoarele două categorii menţionate se află la mare distanţă de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori şi doar 1% dintre părinţi au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educaţional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici şi în cazul categoriei mită la poliţişti.

La capitolul diferenţei dintre mica şi marea corupţie, cei mai mulţi respondenţi au identificat prima categorie cu sumele mici de bani şi cu "atenţiile" date în diferite instituţii (spitale, şcoli, poliţie, primărie).

În privinţa marii corupţii, 40% dintre elevi şi 11% la sută dintre părinţi au asociat noţiunea cu politica, guvernul şi parlamentul. În rândul părinţilor, marea corupţie este asociată, în primul rând, cu "sume de bani mari, contracte ilegale valoroase" (33%), după care urmează ""politica, guvernul, parlamentul" (26%).

Repondenţii au fost rugaţi apoi să enumere actele de corupţie în funcţie de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupţie, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinţi, 75% profesori ). Următoarea situaţie, ca gravitate, este "a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcţia de controlor fiscal"( 44% elevi, 58% părinți, 64% profesori ).

Cel mai mic scor - la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinţi şi 23% dintre profesori - îl reprezintă situaţiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditaţie

În ceea ce priveşte răspândirea corupţiei în mediul educaţional, 8% dintre părinţi susţin că există corupţie în foarte mare măsură, urmaţi de elevi (5%) şi de profesori (4%).

Respondenţii au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamaţii dacă li s-ar cere şpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.

Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universității "Titu Maiorescu" în cadrul proiectului "Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare", al cărui beneficiar este Ministerul Educației Naționale.

Datele au fost culese în perioada 23 iulie - 20august, folosind un eşantion de 1.560 de persoane(550 de elevi; 500 de părinți; 510 specialiști în domeniul educației din învățământul preuniversitar-profesori, directori, inspectori ISJ și personal al consiliilor de administrație din unități de învățământ). Eșantionul este reprezentativ pentru populația studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.