Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Manuel Valls, susţinut de autorităţile locale

Primarii multor localităţi din Franţa, fie că sunt de dreapta sau de stânga, susţin declaraţiile ministrului de interne Manuel Valls, care spune că romii trebuie repatriaţi în România şi Bulgaria. Liderii comunităţilor locale sunt de părere că le este imposibil să îi primească pe romi, care nu se adaptează şi comit acte de violenţă, scrie cotidianul Le Monde.

“Pe o temă atât de sensibilă, trebuie să îţi cântăreşti bine cuvintele”, afirmă prudent Maurice Vincent, primar socialist al Saint-Étienne (Loire), înainte de a recunoaşte urgenţa situaţiei. “Problema romă nu se va rezolva multiplicând soluţiile de găzduire. Nu se poate din punct de vedere material, financiar, social să primeşti aceste populaţii. Avem de-a face cu populaţii care nu vorbesc limba noastră, se instalează oriunde sau în condiţii de igienă şi siguranţă periculoase pentru ele şi pentru ceilalţi, generând rapid exasperarea vecinilor”, spune primarul din Saint-Étienne.

“În urma lipsei de civilizaţie, a furturilor, toate persoanele în situaţie neregulamentară trebuie repatriate”, adaugă André Rossinot, primar din partea Uniunii Democraţilor şi Independenţilor al localităţii Nancy (Meurthe-et-Moselle).

Politica de repatriere este acceptată de stânga politică

Primarii socialişti din Toulouse şi Grenoble susţin, de asemenea, declaraţiile ministrului de interne Manuel Valls privind expulzarea romilor, adăugând că “instalarea anarhică a taberelor de romi duce la situaţii de tensiuni groaznice pe care nu trebuie să le negăm şi pe care nu le putem rezolva la nivel local”.

“Uniunea Europeană trebuie să găsească o soluţie pentru aceste fluxuri de populaţie”, adaugă primarul din Grenoble.

“Să credem că vom reuşi să rezolvăm problema romă cu sate de inserţie este o iluzie”, afirmă Francis Chouat, primar socialist din Evry (Essonne). “În numeroase tabere se face comerţ ilegal, copiii sunt puşi să cerşească, se practică prostituţia, există organizaţii care nu au niciun interes ca noi să găsim soluţii individuale pentru aceste persoane”, adaugă el.

“Trebuie să încetăm orice formă de idealism în tratarea dosarului populaţiei roma”, avertizează Serge Godard, primar socialist din Clermont-Ferrand (Puy-de-Dôme). “Nu se pune problema să stigmatizăm o populaţie, dar, într-o perioadă de penurie de locuri de muncă şi locuinţe, nu putem reuşi să îi integrăm”, adaugă el.

Romii au devenit subiect politic în Franţa

“Toată lumea susţine discursul lui Manuel Valls despre romi. Există doar o mică problemă, şi anume că Manuel Valls nu este acolo pentru a susţine discursuri, ci pentru a acţiona”, a comentat preşedintele UMP, Jean-François Copé, pentru postul BFMTV-RMC.

“Problema exploziei delincvenţei şi violenţei din ţara noastră (Franţa – n.r.), problema romilor, toate aceastea puse cap la cap au dus la exasperare un anumit număr dintre compatrioţii noştri.

Trebuie să înţelegem că nici România, nici Bulgaria nu sunt pregătite să intre în Schengen, trebuie deci să o spunem oficial, aşa cum fac germanii şi olandezii. Trebuie ca guvernul să ne spună cum va organiza expulzarea romilor care sunt în situaţie ilegală”, a declarat preşedintele UMP, Jean-François Copé.

Există poveşti de succes?

Povestea unui rom stabilit în Franţa, Sorin Ciorbă, care provine dintr-o tabără, dar care a obţinut un apartament şi un loc de muncă, vine să contrazică declaraţiile lui Manuel Valls, relatează AFP.

“Viitorul meu este în Franţa, pentru muncă, pentru copii”, spune Sorin, deşi ministrul francez de interne a apreciat săptămâna aceasta că “majoritatea (romilor) trebuie escortată la frontieră” deoarece membrii acestei etnii nu se pot integra în Franţa.

În urmă cu patru ani, Sorin locuia împreună cu familia lângă Paris, “într-o casă de carton”, într-una dintre aceste tabere ilegale instalate pe terenuri virane în apropierea oraşelor, povesteşte el. În astfel de tabere trăiesc, foarte precar, majoritatea celor 15.000-20.000 de romi prezenţi în Franţa.

După câteva luni de la sosirea în Franţa, Sorin a întâlnit un asistent social din cadrul asociaţiei “Emmaüs Coup de main”. El a putut, mai întâi, să se mute într-un aşa numit “sat de inserţie”, creat pentru 20 de familii la Saint-Denis, la periferia din nordul Parisului.

“La serviciu înveţi franceza”, spune el, în apartamentul său, într-un cartier bun în Paris, unde locuieşte împreună cu soţia şi cei şase copii care merg toţi la şcoală.

Integrare cu ajutor francez

Asociaţia l-a susţinut, după aceea, în demersurile pentru obţinerea unui titlu de sejur şi, mai ales, a unei autorizaţii de muncă, fără care nu ar fi putut să semneze vreodată un contract de muncă la Emmaüs, care l-a angajat într-un magazin de obiecte de ocazie la Pantin.

Restricţiile impuse cetăţenilor români şi bulgari obligă la obţinerea unei asemenea autorizaţii, limitată la merii considerate “deficitare”.

Numai că termenele durează de cele mai multe ori luni. “Am avut cazuri în care, între promisiunea angajării şi angajare a trecut aproape un an. Unui angajator privat îi poate trece dorinţa să angajeze un rom”, deplânge situaţia Laugan Plantat, un oficial din cadrul Emmaüs, care se ocupă de aproximativ 30 de asemenea cazuri în prezent.