Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Armistiţiul din Ucraina, în pericol ?

donetk.jpg

Sursa foto : Reuters.

Situaţia devine pe zi ce trece mai tensionată în estul Ucrainei, unde armistiţiul convenit la sfârşitul lunii trecute pare să nu mai funcţioneze. La Doneţk, confruntările s-au reluat deja de mai multe zile, cu victime în rândul civililor. Ultima victimă : un voluntar al Crucii Roşii Internaţionale, ceea ce l-a determinat pe secretarul general al ONU să tragă un sever semnal de alarmă cu privire la relansarea confruntărilor.

Reluarea confruntărilor în Ucraina poate duce la o catastrofă nu numai în această țară, ci în toată regiunea și dincolo de ea, a avertizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în contextul intensificării luptelor în estul teritoriului ucrainean. El a făcut apel la toate părțile implicate în conflict să respecte cu strictețe obligațiile ce le revin prin înțelegerile convenite la 19 septembrie în capitala belarusă Minsk, înţelegeri menite să asigure o încetare a focului durabilă în estul Ucrainei. Ban Ki-moon a subliniat de asemenea necesitatea intensificării eforturilor politice și diplomatice pentru atingerea acestui scop.

Între timp, confruntările au crescut din nou în intensitate începând de luni, odată cu anunțul morții a nouă soldați ucraineni și a patru civili. Zilele trecute zece persoane au fost ucise în bombardamente la Donețk, cel mai sângeros bilanț în rândul civililor într-o singură zi după intrarea în vigoare, la 5 septembrie, a acordului de încetare a focului încheiat la Minsk între Kiev și insurgenți. Mai grav, unul dintre atacuri a avut loc asupra unei şcoli din oraş, chiar în ziua începerii anului şcolar. De joi s-au reluat şi luptele la aeroportul din oraş : rebelii au început o ofensivă puternică împotriva trupelor ucrainene, baricadate în interiorul aeroportului.

În acest context a avut loc şi uciderea unui angajat elvețian al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Laurent Etienne, după cum a anunțat organizația într-un comunicat. O echipă a Agenţiei France-Presse a văzut corpul angajatului Crucii Roşii în faţa sediului organizaţiei umanitare internaţionale. "Victima este un bărbat din Geneva care făcea parte din misiunea locală a Crucii Roşii", a declarat Andrei Livcenko, membru al echipelor locale de intervenţie.

Atacul a avut loc se pare chiar în apropiere de sediul organizaţiei umanitare care denunţă această gravă încălcare a legislaţiei umanitare internaţionale, potrivit Reuters şi BBC. « Suntem profund şocaţi de acest deces. Ştim că zilele acestea au mai fost făcute şi alte victime în rândul civililor. Atacurile iresponsabile asupra zonelor locuite sunt inacceptabile şi violează legislaţia internaţională », a avertizat Crucea Roşie. Şi purtătorul al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a denunţat atacul pe care a promis să îl investigheze. La rândul său preşedintele OSCE Didier Burkhalter s-a arătat « şocat » şi a cerut ambelor părţi aflate în conflict să pună capăt ostilităţilor.

Taras Logginov, coordonator al operaţiunilor Crucii Roşii în Ucraina, spune că neutralitatea voluntarilor organizaţiei trebuie respectată şi securitatea lor, garantată.

“Noi încercăm să fim cât de vizibili pentru a nu fi confundaţi cu militari sau cu alte entităţi. Noi încercăm să lucrăm cu profesionalism şi neutru în speranţa că vom avea respectul tuturor părţilor. Dacă ne putem face treaba în securitate, toată lumea profită. Dacă, în schimb, suntem răniţi, nu mai putem ajuta şi numărul victimelor civile creşte ! » , a declarat Logginov.

Vulnerabilitatea voluntarilor Crucii Roşii şi ai altor organizaţii neguvernamentale a fost denunţată în repetate rânduri şi de Amnesty International care acuza ambele părţi în conflict de grave încălcări ale drepturilor omului şi de crime împotriva populaţiei civile.

Acuzaţii reciproce legate de comiterea de crime de război

De altfel, la rândul lor părţile în conflict se acuză de crime de război şi chiar de genocid. În noul context extrem de tensionat Rusia a anunţat deschiderea unei anchete împotriva ministrului ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, acuzat de "genocid" asupra populaţiei rusofone din estul Ucrainei. Ancheta îi vizează de asemenea pe şeful Statului Major ucrainean, Viktor Mujenko, pe comandantul Brigăzii 25 a Forţelor armate ucrainene, Oleg Mikas, precum şi lista continuă. Rusia îl acuză pe Gheletei şi pe ceilalţi militari că "au dat ordine vizând eliminarea totală a populaţiei rusofone de pe teritoriile republicilor autoproclamate Lugansk şi Doneţk", fiefuri ale rebelilor proruşi din estul Ucrainei.

"Comitetul de anchetă a lansat o procedură penală pentru acte de genocid împotriva populaţiilor rusofone din republicile populare Lugansk şi Doneţk. Persoane rămase neidentificate din conducerea politică şi militară a Ucrainei, forţele armate ucrainene, Garda Naţională şi formaţiunea paramilitară Sectorul Dreapta au dat ordine pentru distrugerea totală a cetăţenilor rusofoni", a anunţat Vladimir Markin, purtător de cuvânt al Comitetului de anchetă care a amintit că bilanţul victimelor este de cel puţin 2.500 de morţi.

Acest anunţ intervine la scurt timp după inculparea în Rusia a unui soldat din forţele speciale ucrainene, Serghei Litvinov, pentru "uciderea unor civili" în estul Ucrainei. Autorităţile ruse au afirmat că acest soldat nu a fost arestat în Ucraina şi transferat în Rusia, ci s-a predat de bună voie în Rusia. Soldatul, membru al batalionului forţelor ucrainene "Nipru", ar fi mărturisit că a "ucis personal civili, inclusiv femei şi copii", acuză anchetatorii ruşi. Aceştia o mai ţin în arest şi pe femeia pilot din armata ucraineană capturată în iulie. Nadia Savşcenko e acuzată că este implicată în moartea a doi jurnalişti ruşi, ucişi în estul Ucrainei, acuzaţii pe care aceasta le respinge. De cealaltă parte, şi autorităţile judiciare ucrainene au iniţiat o anchetă penală împotriva unor oficiali ruşi acuzaţi de susţinerea "grupurilor separatiste şi teroriste" din est. Parchetul General de la Kiev a declanşat investigaţia împotriva unor membri ai Comitetului rus de anchetă, o structură subordonată direct preşedintelui Vladimir Putin, pe motiv că « au avut ingerinţe ilegale în activităţile autorităţilor ucrainene », cu « rolul de a ajuta organizaţiile teroriste », potrivit procurorilor ucraineni.

Merkel cere monitorizarea armistiţiului

Şi cancelarul german Angela Merkel, a insistat, in cursul unei conversatii telefonice cu Vladimir Putin zilele acestea că încetarea focului "trebuie, în cele din urmă, respectată pe deplin". Într-un comunicat comun, cei doi lideri "împărtăşesc" o "îngrijorare" comună în legatură cu continuarea violenţelor în sud-estul Ucrainei. Frontiera dintre Ucraina si Rusia trebuie supravegheata, subliniaza textul comunicatului, care insista in acest punct asupra rolului Organizatiei pentru Cooperarare si Securitate (OSCE), insarcinata cu monitorizarea armistitiului din Ucraina, semnat la inceputul lui septembrie la Minsk intre Kiev, Moscova si OSCE.